Fizica fenomenologică: Compendiu, Volumul 1

Coperta unu
MultiMedia Publishing, 16 feb. 2019 - 1507 pagini

 Un compendiu care se dorește a fi exhaustiv pentru domeniul fizicii, cu accent pe explicarea fenomenelor și aplicațiilor practice. O carte pentru studiul personal, concisă și ușor de citit, care clarifică aceste teorii ale fizicii, cel mai important domeniu al științei pe care se bazează toate celelalte abordări teoretice și explicații ale fenomenelor științifice.

 Primele două capitole, Știința” și ”Fizica”, explorează principalele teme și teorii ale științei și filozofiei contemporane a științei în general, și fizicii în particular, evidențiind întrebările fascinante și provocatoare actuale.
 ”Mecanica” prezintă o privire de ansamblu asupra mecanicii clasice,cu o acoperire a principiilor și tehnicilor fundamentale, un domeniu vechi dar care se află la baza întregii fizicii, și care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare rapidă. Se subliniază principiile de bază fenomenologice, fără a insista pe un formalism excesiv.
 Capitolul ”Materia” descrie perspectivă contemporană asupra materiei, care ia în considerare toate entitățile științifice observabile, în funcție de condițiile termodinamice precum fi temperatura și presiunea (solid, lichid, gaz, plasma) și tranzițiile de fază.
 În ”Căldura” se abordează conceptul de temperatură, și modalități de măsurare, și aplicații practice în inginerie. Un punct de vedere contemporan privind energia, termodinamica și legile ei, cu detalierea celor mai importante principii care o guvernează. Un capitol special este dedicat schimbărilor climatice și încălzirii globale actuale.
 Capitolul ”Sunetul” explorează lumea sunetelor - cum se generează, se propagă, se percep și se înregistrează sunetele, în natură și în activitatea umană. Informații utile, la nivel fenomenologic, despre vibrații și unde, acustică, și sunete muzicale: caracteristici, descrieri fizice, fenomene specifice. Despre muzică și acustica instrumentelor muzicale.
 ”Electricitate și magnetism” este o introducere în lumea electromagnetismului, cu ajutorul unui aparat matematic minimal, și cu exemple și aplicații din viața reală. Un domeniu care reprezintă o parte importantă a vieții noastre. Capitolul acoperă toate subiectele introductive standard, respectiv electrostatica, curentul electric, magnetismul, inducția electromagnetică.
 ”Lumina” este o introducere în fenomenologia opticii geometrice, fizice și cuantice, și a teoriei culorilor în conexiune cu teoriile fundamentale ale luminii. Despre proprietățile luminii, absorbția și și emisia luminii.
 ”Fizica atomică și nucleară” abordează, pe lângă cele două enomene din titlu, radioactivitatea, fizica particulelor, fisiunea, fuziunea și energia nucleară. Conținutul oferă o perspectivă modernă a domeniului, simultan cu o retrospectivă istorică a dezvoltării salecu accent pe explicațiile fizice ale fenomenelor, ocurența naturală, măsurare, și utilizarea practică a fenomenelor respective.
 ”Relativitatea” include cele două mari teorii dezvoltate de Albert Einstein, teoria relativității speciale și relativitatea generală, cu ecuațiile lui Einstein, unde ”spațiu-timpul spune materiei cum să se miște, iar materia spune spațiu-timpului cum să se curbeze.”
 ”Mecanica cuantică” este o introducere la nivel fenomenologic, cu un aparat matenatic minimal, în mecanica cuantică, un ghid pentru cine dorește să înțeleagă cea mai modernă, mai complexă și mai neconformă disciplină fizică, un domeniu care a schimbat fundamental percepțiile oamenilor de știință despre Lume.
 Ultimele două capitole prezintă cele mai noi descoperiri științifice din domeniul fizicii și problemele rămase încă fără răspuns (”Perspective”), și o introducere în sisteme de măsurare și lucrul cu vectori (”Anexe”)
 
 CUPRINS
 
 Volumul 1:
 
 1 Știința
 - - - 1.1 Măsurători științifice
 - - - - - - 1.1.1 Analiza dimensională
 - - - 1.2 Matematica
 - - - 1.3 Metode științifice
 - - - - - - 1.3.1 Investigații științifice
 - - - - - - 1.3.2 Elementele metodelor științifice idealizate
 - - - - - - 1.3.3 Aspecte ale metodelor științifice
 - - - - - - 1.3.4 Alte aspecte ale metodelor științifice
 - - - 1.4 Teorii științifice
 - - - 1.5 Atitudinea științifică
 - - - 1.6 Filosofia științei
 - - - 1.7 Știința și tehnologia
 - - - 1.8 Știința și arta
 - - - 1.9 Știința și religia
 - - - 1.10 Pseudoștiința
 - - - - - - - - - Metodologie științifică
 2 Fizica
 - - - Cercetarea în fizică
 - - - Domenii de aplicare și obiective
 - - - Ramuri ale fizicii
 - - - 2.1 Filosofia fizicii
 - - - - - - 2.1.1 Filosofia spațiului și timpului
 3 Mecanica
 - - - 3.1 Prima lege de mișcare a lui Newton - Inerția
 - - - - - - 3.1.1 Aristotel despre mișcare
 - - - - - - 3.1.2 Sistemul heliocentric
 - - - - - - 3.1.3 Galileo și turnul înclinat
 - - - - - - 3.1.4 Experimentele lui Galileo Galilei cu planul înclinat
 - - - - - - 3.1.5 Prima lege de mișcare a lui Newton
 - - - - - - 3.1.6 Forța netă
 - - - 3.2 Mișcarea liniară
 - - - - - - 3.2.1 Mișcarea este relativă (Invarianța galileană)
 - - - - - - 3.2.2 Dimensiuni
 - - - - - - 3.2.3 Viteza
 - - - - - - - - - 3.2.3.1 Viteza instantanee
 - - - - - - - - - 3.2.3.2 Viteza medie
 - - - - - - 3.2.4 Viteza vectorială
 - - - - - - 3.2.4.1 Viteza vectorială variabilă
 - - - - - - 3.2.5 Accelerația
 - - - - - - 3.2.6 Căderea liberă
 - - - - - - 3.2.6.1 Ecuațiile căderii libere
 - - - 3.3 A doua lege a lui Newton
 - - - - - - 3.3.1 Forța determină accelerația (Forța)
 - - - - - - 3.3.2 Frecarea
 - - - - - - 3.3.3 Masa și greutatea
 - - - - - - 3.3.3.1 Masa se opune accelerației (Masa și inerția)
 - - - - - - 3.3.4 A doua lege de mișcare a lui Newton
 - - - 3.4 A treia lege de mișcare a lui Newton
 - - - - - - 3.4.1 Forțe și interacțiuni
 - - - - - - 3.4.2 A treia lege de mișcare a lui Newton (Acțiunea și reacția)
 - - - - - - 3.4.3 Acțiunea și reacțiunea
 - - - - - - 3.4.4 Sumarul celor trei legi ale lui Newton (Legile mișcării ale lui Newton)
 - - - - - - 3.4.5 Statica
 - - - - - - 3.4.6 Dinamica
 3.5 Impuls
 - - - 3.5.1 Impulsul newtonian
 - - - 3.5.2 Variația de impuls
 - - - 3.5.3 Conservarea impulsului
 - - - 3.5.4 Coliziuni
 - - - 3.5.4.1 Coliziunea inelastică
 - - - 3.6 Energia
 - - - - - - 3.6.1 Lucru mecanic
 - - - - - - 3.6.2 Puterea
 - - - - - - 3.6.3 Energia mecanică
 - - - - - - 3.6.4 Energia potențială
 - - - - - - 3.6.5 Energia cinetică
 - - - - - - 3.6.6 Lucrul mecanic și energia - Principiul lucru mecanic-energie
 - - - - - - 3.6.7 Conservarea energiei
 - - - - - - 3.6.8 Mașini
 - - - - - - 3.6.9 Eficiența conversiei energiei
 - - - - - - 3.6.10 Surse de energie
 - - - 3.7 Mișcarea de rotație
 - - - - - - 3.7.1 Mișcarea circulară
 - - - - - - 3.7.2 Inerția rotațională (Momentul de inerție)
 - - - - - - 3.7.3 Cuplul (Momentul forței)
 - - - - - - 3.7.4 Centrul de masă și centrul de greutate
 - - - - - - 3.7.5 Echilibru mecanic - Stabilitatea
 - - - - - - 3.7.6 Forța centripetă
 - - - - - - 3.7.7 Forța centrifugă
 - - - - - - 3.7.7.1 Forța centrifugă în cadru de referință în rotație
 - - - - - - 3.7.8 Gravitația artificială
 - - - - - - 3.7.9 Momentul unghiular
 - - - - - - 3.7.9.1 Conservarea momentului unghiular
 - - - 3.8 Gravitația
 - - - - - - 3.8.1 Legea universală a gravitației
 - - - - - - 3.8.1.1 Constanta gravitațională universală, G
 - - - - - - 3.8.1.2 Legea inversului pătratului în gravitație
 - - - - - - 3.8.1.3 Greutatea și imponderabilitatea
 - - - - - - 3.8.2 Maree
 - - - - - - 3.8.2.1 Mareele oceanelor
 - - - - - - 3.8.2.2 Mareea Pământului
 - - - - - - 3.8.2.3 Mareea atmosferei Pământului
 - - - - - - 3.8.2.4 Mareele lunare
 - - - - - - 3.8.3 Câmpul gravitațional
 - - - - - - 3.8.3.1 Gravitația în interiorul unei planete (Teorema carcasei)
 - - - - - - 3.8.3.2 Tesla și Teoria dinamică a gravitației
 - - - - - - 3.8.3.3 Teoria gravitației lui Einstein
 - - - - - - 3.8.3.4 Găuri negre
 - - - - - - 3.8.3.5 Gravitația universală (Gravitația în Univers)
 - - - - - - 3.8.3.4 Anti-gravitația
 - - - 3.9 Mișcarea proiectilelor și sateliților (Balistica)
 - - - - - - 3.9.1 Mișcarea proiectilelor
 - - - - - - 3.9.2 Proiectile lansate orizontal
 - - - - - - 3.9.3 Proiectile lansate sub un anumit unghi
 - - - - - - 3.9.4 Sateliți artificiali
 - - - - - - - - - Lansarea pe orbită
 - - - - - - 3.9.5 Orbite circulare ale sateliților
 - - - - - - 3.9.6 Orbite eliptice
 - - - - - - 3.9.7 Legile lui Kepler
 - - - - - - 3.9.8 Energia sateliților
 - - - - - - 3.9.9 Viteza de scăpare
 4 Materia
 - - - 4.1 Natura atomică a materiei
 - - - - - - 4.1.1 Ipoteze atomice
 - - - - - - 4.1.2 Proprietățile atomilor
 - - - - - - 4.1.3 Imagistica atomică
 - - - - - - 4.1.4 Structura atomului
 - - - - - - 4.1.5 Elemente (Elemente chimice)
 - - - - - - 4.1.6 Tabelul periodic al elementelor
 - - - - - - 4.1.7 Izotopi (Variații, ocurența, aplicații)
 - - - - - - 4.1.8 Compuși și amestecuri
 - - - - - - 4.1.9 Molecule
 - - - - - - 4.1.10 Antimateria
 - - - - - - 4.1.11 Materia întunecată
 - - - 4.2 Solide
 - - - - - - 4.2.1 Micrograful lui Muller (Microscopia cu ioni în câmp)
 - - - - - - 4.2.2 Structura cristalelor
 - - - - - - 4.2.3 Densitatea solidelor
 - - - - - - 4.2.4 Elasticitatea
 - - - - - - 4.2.5 Tensiunea și comprimarea (Rezistența materialelor)
 - - - 4.3 Lichide
 - - - - - - 4.3.1 Presiunea
 - - - - - - 4.3.1.1 Presiunea în lichid
 - - - - - - 4.3.2 Flotabilitatea
 - - - - - - 4.3.3 Principiul lui Arhimede
 - - - - - - 4.3.4 Forțe în cazurile scufundării și plutirii
 - - - - - - 4.3.5 Flotarea (Principiul flotării)
 - - - - - - 4.3.6 Principiul lui Pascal
 - - - - - - 4.3.7 Tensiunea superficială
 - - - - - - 4.3.8 Capilaritatea
 - - - 4.4 Gaze
 - - - - - - 4.4.1 Atmosfera
 - - - - - - 4.4.1.1 Presiunea atmosferică
 - - - - - - 4.4.2 Barometru
 - - - - - - 4.4.3 Legea lui Boyle
 - - - - - - - - - Sistemul respirator uman
 - - - - - - 4.4.4 Flotabilitatea în aer (Aerostate)
 - - - - - - - - - Baloane
 - - - - - - 4.4.5 Principiul lui Bernoulli
 - - - - - - 4.4.6 Aplicații
 - - - - - - 4.4.7 Efectul Coandă
 - - - 4.5 Plasma
 - - - - - - 4.5.1 Plasma în natură, artificială și aplicații
 5 Căldura
 - - - 5.1 Temperatura, căldura și expansiunea
 - - - - - - 5.1.1 Temperatura
 - - - - - - - - - 5.1.1.1 Temperaturi negative
 - - - - - - 5.1.2 Căldura
 - - - - - - 5.1.3 Măsurarea căldurii (Măsurarea temperaturii)
 - - - - - - 5.1.4 Capacitatea calorică specifică (Capacitatea calorică)
 - - - - - - 5.1.5 Dilatarea termică
 - - - 5.2 Transferul de căldură
 - - - - - - 5.2.1 Conducția termică
 - - - - - - 5.2.2 Convecția
 - - - - - - 5.2.3 Radiația termică
 - - - - - - 5.2.4 Emisia de energie radiantă (Emisivitatea)
 - - - - - - 5.2.5 Absorbția energiei radiante
 - - - - - - 5.2.6 Reflexia energiei radiante (Reflectanța)
 - - - - - - 5.2.7 Răcirea radiativă
 - - - - - - 5.2.8 Legea de răcire a lui Newton
 - - - - - - 5.2.9 Energia solară - Celule solare
 - - - - - - - - - - - - Celule fotovoltaice
 - - - - - - 5.2.10 Transferul termic
 - - - - - - - - - - - - Schimbătoare de căldură
 - - - 5.3 Schimbări climatice
 - - - - - - 5.3.1 Cauze
 - - - - - - 5.3.2 Evidențe fizice
 - - - - - - 5.3.3 Efectul de seră
 - - - - - - 5.3.4 Încălzirea globală
 - - - - - - 5.3.5 Efecte observate și așteptate asupra mediului
 - - - - - - 5.3.6 Efectele asupra sistemelor sociale
 - - - 5.4 Schimbarea de fază
 - - - - - - 5.4.1 Evaporarea
 - - - - - - 5.4.2 Condensarea
 - - - - - - 5.4.2.1 Ceața
 - - - - - - 5.4.2.2 Nori
 - - - - - - 5.4.3 Fierberea
 - - - - - - 5.4.4 Înghețarea/Solidificarea
 - - - - - - 5.4.5 Topirea
 - - - - - - 5.4.6 Energia și schimbările de fază (Căldura latentă)
 - - - 5.5 Termodinamica
 - - - - - - 5.5.1 Concepte în termodinamică
 - - - - - - 5.5.2 Zero absolut
 - - - - - - Temperaturi negative
 - - - - - - 5.5.3 Energia internă
 - - - - - - 5.5.4 Prima lege a termodinamicii
 - - - - - - 5.5.5 Procese adiabatice
 - - - - - - 5.5.6 Meteorologia (Fizica norilor)
 - - - - - - 5.5.7 A doua lege a termodinamicii
 - - - - - - - - - Principiul lui Carnot
 - - - - - - 5.5.8 Motoare termice
 - - - - - - 5.5.9 Tendința de la ordine la dezordine (Ordinea și dezordinea)
 - - - - - - 5.5.10 Entropia
 6 Sunetul
 - - - 6.1 Vibrații și unde
 - - - - - - 6.1.1 Pendul
 - - - - - - 6.1.2 Descrierea undelor
 - - - - - - 6.1.3 Mișcarea undelor (Unde mecanice)
 - - - - - - Polarizarea
 - - - - - - 6.1.4 Viteza undelor
 - - - - - - 6.1.5 Unde transversale
 - - - - - - - - - Undele electromagnetice
 - - - - - - 6.1.6 Unde longitudinale
 - - - - - - - - - Unde sonore
 - - - - - - - - - - - - Unde de presiune
 - - - - - - 6.1.7 Interferența undelor
 - - - - - - 6.1.8 Unde staționare
 - - - - - - 6.1.9 Efectul Doppler
 - - - - - - 6.1.10 Unde de șoc
 - - - 6.2 Acustica
 - - - - - - 6.2.1 Cum se generează sunetele
 - - - - - - 6.2.2 Natura sunetului în aer
 - - - - - - 6.2.3 Media care transmit sunetele (Fizica sunetelor)
 - - - - - - 6.2.4 Viteza sunetului în aer (Viteza sunetului)
 - - - - - - 6.2.5 Reflexia sunetului - Ecoul
 - - - - - - 6.2.6 Refracția sunetului
 - - - - - - 6.2.7 Energia în undele sonore
 - - - - - - 6.2.8 Vibrații forțate - Oscilații
 - - - - - - 6.2.9 Rezonanța
 - - - - - - 6.2.10 Bătăi
 - - - 6.3 Sunete muzicale
 - - - - - - 6.3.1 Înălțimea sunetelor
 - - - - - - 6.3.2 Intensitatea și volumul sunetelor
 - - - - - - 6.3.3 Calitatea sunetului
 - - - - - - 6.3.4 Instrumente muzicale
 - - - - - - 6.3.5 Analiza Fourier
 - - - - - - 6.3.6 Disc compact (CD)
 7 Electricitate și magnetism
 - - - 7.1 Electricitatea
 - - - - - - 7.1.1 Forțe electrice
 - - - - - - 7.1.2 Sarcini electrice
 - - - - - - 7.1.3 Conservarea sarcinii
 - - - - - - 7.1.4 Legea lui Coulomb
 - - - - - - 7.1.5 Conductori și izolatori (Rezistența electrică și conductanța electrică)
 - - - - - - 7.1.6 Semiconductori
 - - - - - - 7.1.7 Superconductori (Superconductivitatea)
 - - - - - - 7.1.8 Electricitatea statică
 - - - - - - 7.1.8.1 Încărcarea electrică prin frecare și contact
 - - - - - - - - - Efectul triboelectric
 - - - - - - 7.1.8.2 Încărcarea electrică prin inducție
 - - - - - - 7.1.9 Polarizarea sarcinilor (Dielectrici)
 - - - - - - - - - Condensatori
 - - - - - - 7.1.10 Câmpul electric
 - - - - - - 7.1.11 Ecranarea electromagnetică
 - - - - - - 7.1.12 Potențialul electric
 - - - - - - 7.1.13 Stocarea energiei electrice
 - - - - - - 7.1.14 Generator Van de Graaff
 - - - 7.2 Curent electric
 - - - - - - 7.2.1 Circulația sarcinilor electrice
 - - - - - - 7.2.2 Curentul electric (Convenții)
 - - - - - - 7.2.3 Surse de tensiune
 - - - - - - 7.2.4 Rezistența electrică (Rezistența electrică și conductanța)
 - - - - - - 7.2.5 Legea lui Ohm
 - - - - - - 7.2.6 Curent continuu și curent alternativ
 - - - - - - 7.2.7 Conversia de la curent alternativ la curent continuu (Redresoare)
 - - - - - - 7.2.8 Electroni într-un circuit electric
 - - - - - - 7.2.9 Puterea electrică
 - - - - - - - - - Curent alternativ
 - - - - - - - - - Câmpuri electromagnetice
 - - - - - - 7.2.10 Circuite electrice
 - - - - - - 7.2.10.1 Circuite serie
 - - - - - - 7.2.10.2 Circuite paralel
 - - - 7.3 Magnetism
 - - - - - - 7.3.1 Forțe magnetice
 - - - - - - 7.3.2 Poli magnetici
 - - - - - - - - - Polul geomagnetic
 - - - - - - - - - Dipoli magnetici
 - - - - - - 7.3.3 Câmpuri magnetice
 - - - - - - 7.3.4 Domenii magnetice
 - - - - - - 7.3.5 Curenți electrici și câmpuri magnetice (Legea Biot–Savart și Legea lui Ampère)
 - - - - - - 7.3.6 Electromagneți
 - - - - - - 7.3.6.1 Electromagneți supraconductori
 - - - - - - 7.3.7 Forța Lorentz și forța Laplace
 - - - - - - 7.3.8 Forța asupra conductoarelor electrice în câmp magnetic (Forța Laplace)
 - - - - - - 7.3.9 Contoare electrice
 - - - - - - 7.3.10 Motoare electrice
 - - - - - - 7.3.11 Câmpul magnetic al Pământului
 - - - - - - 7.3.12 Radiații cosmice
 - - - 7.4 Inducția electromagnetică
 - - - - - - 7.4.1 Electromagnetism
 - - - - - - 7.4.2 Inducția electromagnetică (Aplicații)
 - - - - - - 7.4.3 Legea lui Faraday (a inducției)
 - - - - - - 7.4.4 Generatoare de curent alternativ (Alternatoare)
 - - - - - - 7.4.5 Centrale electrice (Generarea electricității)
 - - - - - - 7.4.5.1 Hidrocentralele Porțile de Fier
 - - - - - - 7.4.6 Turbogeneratoare
 - - - - - - 7.4.7 Generatoare magnetohidrodinamice
 - - - - - - 7.4.8 Transformatoare
 - - - - - - 7.4.10 Transmisia energiei electrice
 - - - - - - 7.4.11 Câmpul electromagnetic
 
 Volumul 2:
 
 8 Lumina
 - - - 8.1 Proprietățile luminii
 - - - - - - 8.1.1 Unde electromagnetice
 - - - - - - 8.1.1.1 Viteza undelor electromagnetice
 - - - - - - 8.1.2 Spectrul electromagnetic
 - - - - - - 8.1.3 Materiale transparente
 - - - - - - 8.1.4 Materiale opace (Opacitatea)
 - - - - - - 8.1.5 Umbra
 - - - - - - 8.1.6 Sistemul vizual uman (Ochiul)
 - - - - - - 8.1.7 De ce este apusul de Soare roșu?
 - - - - - - 8.1.8 De ce sunt norii colorați?
 - - - - - - 8.1.9 Ce culoare are apa?
 - - - 8.2 Culori
 - - - - - - 8.2.1 Reflexia selectivă (Culoarea unui obiect)
 - - - - - - 8.2.2 Transmiterea selectivă (Transparența și translucența)
 - - - - - - 8.2.3 Amestecul luminii colorate (Amestecul culorilor)
 - - - - - - 8.2.4 Culori complementare
 - - - - - - 8.2.5 Amestecul pigmenților colorați (Pigmenți)
 - - - - - - 8.2.6 De ce e cerul albastru?
 - - - 8.3 Reflexia și refracția (Optica geometrică)
 - - - - - - 8.3.1 Reflexia
 - - - - - - 8.3.2 Principiul timpului cel mai scurt (Principiul lui Fermat)
 - - - - - - 8.3.3 Legea reflexiei
 - - - - - - 8.3.4 Oglinzi plane (Oglinzi)
 - - - - - - 8.3.5 Reflexia difuză
 - - - - - - 8.3.6 Refracția
 - - - - - - 8.3.7 Mirajul
 - - - - - - 8.3.8 Dispersia
 - - - - - - 8.3.9 Curcubeul
 - - - - - - 8.3.10 Reflexia internă totală
 - - - - - - 8.3.11 Lentile
 - - - - - - 8.3.11.1 Formarea imaginilor prin lentile
 - - - - - - 8.3.11.2 Defecte ale lentilelor
 - - - 8.4 Undele luminoase (Optica fizică)
 - - - - - - 8.4.1 Principiul Huygens–Fresnel
 - - - - - - 8.4.2 Difracția luminii
 - - - - - - 8.4.3 Interferența optică
 - - - - - - 8.4.4 Interferența pe straturi subțiri
 - - - - - - 8.4.5 Polarizarea
 - - - - - - 8.4.6 Vederea tridimensională (Percepția în adâncime)
 - - - - - - 8.4.7 Holografia
 - - - 8.5 Emisia luminii (Surse de lumină)
 - - - - - - 8.5.1 Excitarea (Stări excitate)
 - - - - - - 8.5.2 Spectrul de emisie al luminii
 - - - - - - 8.5.3 Incandescența
 - - - - - - 8.5.4 Spectrul de absorbție (Spectroscopia de absorbție)
 - - - - - - 8.5.5 Fluorescența
 - - - - - - 8.5.6 Lămpi fluorescente
 - - - - - - 8.5.7 Fosforescența
 - - - - - - 8.5.8 LED
 - - - - - - 8.5.9 Lămpi cu LED
 - - - - - - 8.5.10 Laser
 - - - - - - 8.5.11 Extreme Light Infrastructure (ELI)
 - - - 8.6 Cuanta de lumină (Fotoni)
 - - - - - - 8.6.1 Nașterea teoriei cuantice (Optica cuantică)
 - - - - - - 8.6.2 Cuantificarea și constanta lui Planck
 - - - - - - 8.6.3 Efectul fotoelectric
 - - - - - - 8.6.4 Dualitatea undă-particulă
 - - - - - - 8.6.5 Experimentul celor două fante
 - - - - - - 8.6.6 Difracția electronilor
 - - - - - - 8.6.7 Principiul incertitudinii
 - - - - - - 8.6.8 Complementaritatea
 9 Fizica atomică și nucleară
 - - - 9.1 Atomul și cuanta
 - - - - - - 9.1.1 Descoperirea nucleului atomic
 - - - - - - 9.1.2 Descoperirea electronului
 - - - - - - 9.1.3 Spectroscopia atomică - Linii spectrale
 - - - - - - 9.1.4 Modelul Bohr al atomului
 - - - - - - 9.1.5 Mărimea relativă a atomilor (Raza atomilor)
 - - - - - - 9.1.6 Nivele energetice cuantificate: Undele electronilor
 - - - - - - 9.1.7 Mecanica cuantică
 - - - - - - 9.1.8 Principiul corespondenței
 - - - 9.2 Nucleul atomic și radioactivitatea
 - - - - - - 9.2.1 Razele X
 - - - - - - 9.2.2 Radiații alfa, beta și gama
 - - - - - - 9.2.3 Nucleul atomic
 - - - - - - 9.2.4 Forțe nucleare
 - - - - - - 9.2.5 Izotopi
 - - - - - - 9.2.6 De ce sunt radioactivi atomii? (Dezintegrarea radioactivă)
 - - - - - - 9.2.7 Timpul de înjumătățire (Dezintegrarea radioactivă)
 - - - - - - 9.2.8 Detectoare de radiații (Detectoare de particule)
 - - - - - - 9.2.9 Transmutarea elementelor (Transmutarea nucleară)
 - - - - - - 9.2.10 Transmutarea naturală (Transmutarea în univers)
 - - - - - - 9.2.11 Transmutarea artificială (Transmutarea artificială a deșeurilor nucleare)
 - - - - - - 9.2.12 Izotopi radioactivi (Radionuclizi)
 - - - - - - 9.2.13 Datarea radiometrică
 - - - - - - 9.2.14 Datarea cu carbon (Datarea cu radiocarbon)
 - - - - - - 9.2.15 Datarea cu uraniu
 - - - - - - 9.2.16 Efectele radiațiilor asupra oamenilor
 - - - - - - 9.2.17 Dozarea radiațiilor
 - - - 9.3 Fizica particulelor
 - - - - - - 9.3.1 Particule elementare (Modelul Standard)
 - - - - - - 9.3.2 Extensii ale Modelului Standard
 - - - - - - 9.3.3 Protoni
 - - - - - - 9.3.4 Neutroni
 - - - - - - 9.3.5 Electroni
 - - - - - - 9.3.6 Cuarci
 - - - - - - 9.3.7 Fotoni
 - - - - - - 9.3.8 Gluoni
 - - - - - - 9.3.9 Bosoni W și Z
 - - - - - - 9.3.10 Neutrini
 - - - - - - 9.3.11 Fizica acceleratorilor
 - - - 9.4 Fisiunea și fuziunea nucleară
 - - - - - - 9.4.1 Fisiunea nucleară
 - - - - - - 9.4.2 Reactoare de fisiune nucleară (Reactoare nucleare)
 - - - - - - 9.4.3 Reactoare nucleare cu apă grea presurizată - CANDU
 - - - - - - - - - Reactorul CANDU
 - - - - - - - - - Centrala Nucleară de la Cernavodă
 - - - - - - 9.4.4 Plutoniu
 - - - - - - 9.4.5 Reactoare nucleare reproducătoare
 - - - - - - 9.4.6 Energia de fisiune (Energia nucleară)
 - - - - - - - - - Centrale nucleare
 - - - - - - - - - Energia nucleară în România
 - - - - - - 9.4.7 Echivalența masă-energie în reacțiile nucleare
 - - - - - - 9.4.8 Fuziunea nucleară
 - - - - - - 9.4.9 Controlul fuziunii (Energia de fuziune)
 10 Relativitatea
 - - - 10.1 Teoria specială a relativității
 - - - - - - 10.1.1 Cadre de referință, coordonate și transformarea Lorentz
 - - - - - - 10.1.2 Experimentul Michelson-Morley pentru confirmarea eterului
 - - - - - - 10.1.3 Postulatele teoriei speciale a relativității
 - - - - - - 10.1.4 Simultaneitatea (Relativitatea simultaneității)
 - - - - - - 10.1.5 Spațiu-timp
 - - - - - - 10.1.6 Dilatarea timpului
 - - - - - - 10.1.7 Paradoxul gemenilor
 - - - - - - 10.1.8 Însumarea vitezelor
 - - - - - - 10.1.9 Călătoriile în cosmos
 - - - - - - 10.1.10 Contracția lungimii
 - - - - - - 10.1.11 Impulsul relativist (Cvadri-impuls)
 - - - - - - 10.1.12 Echivalența masă-energie (E = mc2)
 - - - - - - 10.1.13 Masa în relativitatea specială
 - - - - - - 10.1.14 Cauzalitatea și imposibilitatea depășirii vitezei luminii
 - - - - - - 10.1.15 Principiul corespondenței
 - - - 10.2 Teoria relativității generale
 - - - - - - Ecuațiile lui Einstein
 - - - - - - 10.2.1 Principiul echivalenței
 - - - - - - 10.2.2 Dilatarea gravitațională a timpului
 - - - - - - 10.2.3 Curbarea luminii de către gravitație (Lentile gravitaționale)
 - - - - - - 10.2.4 Desplasarea gravitațională spre roșu
 - - - - - - 10.2.5 Mișcarea lui Mercur (Precesia periheliului lui Mercur)
 - - - - - - 10.2.6 Gravitația, spațiul și o nouă geometrie (Geometria și gravitația)
 - - - - - - 10.2.7 Unde gravitaționale
 - - - - - - 10.2.8 Gravitația lui Newton și cea a lui Einstein
 11 Mecanica cuantică
 - - - 11.1 Mecanica cuantică
 - - - - - - 11.1.1 Radiația corpului negru și cuantificarea lui Planck
 - - - - - - 11.1.2 Unde materiale - Relațiile de Broglie
 - - - 11.2 Dualitatea undă-particulă
 - - - - - - 11.2.1 Microscopul lui Heisenberg
 - - - - - - 11.2.2 Disputa Einstein-Bohr
 - - - - - - 11.2.3 Experimentul alegerii întârziate
 - - - 11.3 Ecuația de undă Schrödinger
 - - - - - - 11.3.1 Stări cuantice
 - - - - - - 11.3.2 Funcția de undă
 - - - - - - 11.3.3 Colapsul funcției de undă
 - - - - - - 11.3.4 Interpretarea probabilităților (Problema măsurătorilor)
 - - - - - - 11.3.5 Formularea spațiului de fază
 - - - 11.4 Pachete de unde
 - - - - - - 11.4.1 Aplicații ale relației de inertitudine
 - - - - - - 11.4.1.1 Relația de incertitudine timp-energie
 - - - - - - 11.4.1.2 Paradoxurile lui Zenon în mecanica cuantică
 - - - - - - 11.4.2 Funcții proprii
 - - - - - - 11.4.3 Operatorul impuls
 - - - - - - 11.4.4 Forma generală a ecuației Schrodinger: Operatorul hamiltonian
 - - - - - - 11.4.5 Postulatele mecanicii cuantice și semnificația măsurătorilor
 - - - 11.5 Soluții ale ecuației Schrödinger
 - - - - - - 11.5.1 Particulă într-o cutie unidimensională
 - - - - - - 11.5.2 Barieră rectangulară de potențial
 - - - - - - 11.5.3 Puț de potențial finit
 - - - - - - 11.5.4 Paritatea
 - - - - - - 11.5.5 Oscilatorul armonic unidimensional
 - - - - - - 11.5.6 Operatorul momentului unghiular
 - - - - - - 11.5.6.1 Relația de incertitudine dintre momentul unghiular și unghiul de rotație
 - - - - - - 11.5.7 Particule identice
 - - - - - - 11.5.8 Potențialul central (Potențialul cuantic)
 - - - - - - 11.5.9 Puțul de potențial
 - - - 11.6 Paradoxuri și interpretări ale mecanicii cuantice
 - - - - - - 11.6.1 Inseparabilitatea cuantică
 - - - - - - 11.6.2 Paradoxurile mecanicii cuantice
 - - - - - - 11.6.3 Paradoxul EPR
 - - - - - - 11.6.4 Interpretarea Copenhaga
 - - - - - - 11.6.5 Variabile ascunse
 - - - - - - 11.6.6 Paradoxul pisicii lui Schrödinger
 - - - - - - 11.6.7 Interpretarea ansamblului (statistică)
 - - - - - - 11.6.8 Interpretarea multiplelor lumi
 - - - 11.7 Stările cuantice conform lui Dirac
 - - - - - - 11.7.1 Ecuația de undă Dirac
 - - - - - - 11.7.2 Notația bra-ket în mecanica cuantică
 - - - 11.8 Corespondența cu mecanica clasică
 - - - - - - 11.8.1 Ecuația de mișare a lui Heisenberg (Reprezentările Heisenberg, Schrödinger și Dirac)
 - - - - - - 11.8.2 Teorema Ehrenfest și limita clasică a mecanicii cuantice
 - - - - - - 11.8.3 Aproximarea WKB
 - - - - - - 11.8.4 Teorema adiabatică
 - - - 11.9 Momentul unghiular și spinul
 - - - - - - 11.9.1 Momentul unghiular
 - - - - - - 11.9.2 Spin și matrice
 - - - - - - 11.9.3 Mecanica matriceală
 - - - - - - 11.9.3.1 Particule cu spin în câmp magnetic: Rezonanța magnetică nucleară
 - - - - - - 11.9.3.2 Precesia spinului în câmp magnetic (Rezonanța paramagnetică a electronilor)
 - - - - - - 11.9.4 Cuplarea momentelor unghiulare
 - - - - - - 11.9.5 Principiul de excluziune Pauli
 - - - - - - 11.9.6 Starea singlet și paradoxul EPR
 - - - - - - 11.9.7 Teorem Bell
 - - - - - - 11.9.8 Inegalitatea Bell
 - - - 11.10 Materia cuantică
 - - - - - - 11.10.1 Atomul de hidrogen
 - - - - - - 11.10.1.1 Atomul de hidrogen în interpretarea de la Copenhaga
 - - - - - - 11.10.2 Structura fină a hidrogenului
 - - - - - - 11.10.3 Interacția spin-orbită
 - - - - - - 11.10.4 Explicația cuantică a tabelului periodic al elementelor
 - - - - - - 11.10.5 Structura moleculelor
 - - - - - - 11.10.6 Condensat Bose-Einstein și condensat fermionic
 - - - - - - 11.10.7 Gazul Fermi și gazul Bose
 - - - 11.11 Perturbații
 - - - - - - 11.11.1 Metode de aproximare pentru stări staționare
 - - - - - - 11.11.2 Efectul Stark
 - - - - - - 11.11.3 Teoria perturbației dependente de timp
 - - - - - - 11.11.4 Perturbația periodică: Regula de aur a lui Fermi
 - - - - - - 11.11.5 Teoria dispersiei. Aproximarea Born.
 - - - - - - 11.11.6 Amplitudinea de împrăștiere
 - - - 11.12 Teoria cuantică a câmpului
 - - - - - - 11.12.1 Electrodinamica cuantică
 - - - - - - 11.12.2 Efectul Zeeman
 - - - - - - 11.12.3 Efectul Aharonov-Bohm
 - - - - - - 11.12.4 Cuantizarea fluxului magnetic
 - - - - - - 11.12.5 Filosofia macrorealismului și SQUID
 - - - 11.13 Modelul standard
 - - - - - - 11.13.1 Cromodinamica cuantică
 - - - 11.14 Gravitația cuantică
 - - - - - - 11.14.1 Gravitația cuantică în bucle
 - - - - - - 11.14.2 Teoria corzilor
 - - - - - - 11.14.3 Teoria finală
 - - - 11.15 Filosofia și interpretările mecanicii cuantice
 - - - - - - 11.15.1 Interpretări ale mecanicii cuantice
 - - - - - - 11.15.2 Măsurători în mecanica cuantică
 - - - - - - 11.15.3 Matricea de densitate
 - - - - - - 11.15.4 Interpretarea Von Neumann–Wigner
 12 Perspective în fizică
 - - - 12.1 Probleme rezolvate recent în fizică
 - - - 12.2 Probleme nerezolvate în fizică
 Anexe
 - - - Anexa A1 Sisteme de măsură
 - - - Anexa A2 Vectori
  
 

Ce spun oamenii - Scrieți o recenzie

Nu am găsit nicio recenzie în locurile obișnuite.

Cuprins

1 Știința
2 Fizica
3 Mecanica
4 Materia
5 Căldura
6 Sunetul
7 Electricitate și magnetism
Referințe
Editura
Drept de autor

Termeni și expresii frecvente

Despre autor (2019)

 Asociat și manager MultiMedia SRL și editura MultiMedia Publishing.

 
 Partener cu MultiMedia în mai multe proiecte de cercetare-dezvoltare la nivel național și european
 
 Coordonator de proiect European Teleworking Development Romania (ETD)
 
 Membru al Clubului Rotary București Atheneum
 
 Cofondator și fost președinte al Filialei Mehedinți al Asociației Române pentru Industrie Electronica și Software Oltenia
 
 Inițiator, cofondator și președinte al Asociației Române pentru Telelucru și Teleactivități
 
 Membru al Internet Society
 
 Cofondator și fost președinte al Filialei Mehedinți a Asociației Generale a Inginerilor din România
 
 Inginer fizician - Licențiat în fizică, specialitatea Fizică nucleară. Masterand în Istoria și filosofia științei.
 
 Servicii: web design, comerț electronic, alte aplicații web * internet marketing, seo, publicitate online, branding * localizare software, traduceri engleză și franceză * articole, tehnoredactare computerizată, secretariat * prezentare powerpoint, word, pdf, editare imagini, audio, video * conversie, editare și publicare cărți tipărite și electronice, isbn

Informații bibliografice