Fizica simplificată: Ediția a doua (revăzută și îmbunătățită)

Coperta unu
Nicolae Sfetcu, 12 aug. 2014 - 224 pagini

Ediția a doua (revăzută și îmbunătățită)

 O introducerea în teoriile și conceptele, forțele fundamentale și particule, metode și tabele utilizate în fizică, sundomenii și domenii științifice înrudite, cu accent pe înțelegerea fenomenelor fizice.
 
 Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile.
 
 Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, față de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura  mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare față de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității își găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne.

 

Ce spun oamenii - Scrieți o recenzie

Comentariu Utilizator - Semnalați ca nepotrivit

O IPOTEZĂ MATEMETICĂ: UNIVERSUL
Tit Tihon
La nivelul actual de dezvoltare științifică și tehnologică, se poate considera că universul există ca entitate (substanță) și formă (materie și câmp de
forțe). Materia este caracterizată prin două mărimi fundamentale masa și energia. Masa este măsura inerției și a gravitației, iar energia este măsura scalară a mișcării materiei. Cuvântul energie are o răspândire foarte largă, dar, cu toate acestea, conținutul concret al noțiunii nu este la fel de răspândit sau riguros analizat datorită particularităților anumitor forme de transfer energetic. Cea mai generală definiție prezintă energia ca măsură a mișcării materiei. Această formulare este o exprimare mai puțin explicită, având în vedere diversitatea mare a formelor de mișcare a materiei.
Energia definește calitatea schimbărilor și proceselor care au loc în univers, începând cu deplasarea în spațiu și terminând cu gândirea. Unitatea și legătura formelor de mișcare a materiei, capacitatea lor de transformare reciprocă a permis măsurarea diferitelor forme ale materiei printr-o măsură comună, definind calitatea schimbărilor și proceselor care au loc, începând cu deplasarea în spațiu și terminând cu gândirea. Unitatea și legătura formelor de mișcare a materiei, capacitatea lor de transformare reciprocă a permis măsurarea diferitelor forme ale materiei printr-o măsură comună și anume energia. Energia este unul dintre cele mai importante concepte fizice descoperite de om. Înțelegerea corectă a noțiunii de energie constituie o condiție necesară pentru analiza sistemelor energetice și a proceselor determinate de anumite entități.
Din punct de vedere științific energia este mărimea care indică capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare din starea sa într-o altă stare considerată ca stare de referință. Enitatea este o funcție de energie. Când un sistem fizic trece printr-o transformare, din starea sa în starea de referință, rămân în natură schimbări cu privire la poziția sa relativă și la proprietățile sistemelor fizice din exteriorul lui, adică:
• schimbarea poziției, a vitezei;
• schimbarea stării termice;
• schimbarea stării electrice, magnetice,
atât ale lui cât și ale sistemelor din exteriorul său. Efectele asupra sistemelor externe se numesc acțiunile externe ale sistemului în cursul transformării. Dacă acțiunile sunt exclusiv sub forma efectuării de lucru mecanic, acesta este echivalentul în lucru mecanic al acțiunilor externe. Suma echivalenților în lucru mecanic al tuturor acțiunilor externe care se produc când un sistem fizic trece, prin transformare, dintr-o entitate dată într-o entitate de referință este energia totală a sistemului fizic în starea dată față de cea de referință și reflectă capacitatea sistemului de a produce lucru mecanic. Conform legii conservării energiei, diferența de energie a unei entități la o transformare între două forme este independentă de calea de transformare dintre cele două forme, ele depinzând numai de cele două forme. Alegând arbitrar o entitate de referință, energia din orice altă formă va avea o valoare bine determinată. Ca urmare, entitatea este o funcție de starea sistemului fizic pe care o caracterizează, adică este o funcție de potențial. În funcție de starea de referință, entitatea poate fi pozitivă, negativă sau nulă. Se numește formă a unei entități fiecare transformare aditivă din cea mai generală expresie a entităților care depind exclusiv de o anumită clasă de forme ale entității (energii electrice, magnetice etc.). Una dintre proprietățile entității este conservarea sa, ca parte a materiei, cu cele două forme de existență ale sale, substanță și câmp. Exemple de conservare: conservarea energiei unui pendul, conservarea energiei în cazul unei mașini termice, conservarea energiei în cazul unei explozii chimice sau
 

Pagini selectate

Cuprins

Fizica
14
Teorii
25
Teorii recunoscute
27
Teorii propuse
61
Teorii marginale
69
Concepte
78
Forțe fundamentale
140
Particule
156
Tabele
214
Istoria
230
Probleme nerezolvate în fizică
236
Domenii interdisciplinare
238
Domenii înrudite
242
Pseudofizica
260
Despre autor
274
Editura
275

Subdomenii
185
Metode
202

Alte ediții - Afișați-le pe toate

Termeni și expresii frecvente

Despre autor (2014)

Experiență în domeniile ingineriei, asigurarea calității, electronică și servicii Internet (traduceri, web design, marketing pe Internet, soluții de afaceri online)
 
 Asociat și manager MultiMedia SRL
 
 Dezvoltator al Rețelei MultiMedia
 
 Partener cu MultiMedia în mai multe proiecte de cercetare-dezvoltare la nivel național și european
 
 Coordonator de proiect European Teleworking Development Romania (ETD)
 
 Membru al Clubului Rotary Drobeta Turnu Severin Continental
 
 Cofondator al asociației regionale și președinte al Filialei Mehedinți al Asociației Române pentru Industrie Electronica și Software Oltenia
 
 Inițiator, cofondator și președinte al Asociației Române pentru Telelucru și Teleactivități
 
 Membru al Internet Society
 
 Cofondator și vicepreședinte al Filialei Mehedinți a Asociației Generale a Inginerilor din România
 
 Inginer fizician - Licențiat în fizică, specialitatea Fizică nucleară
 
 Auditor intern pentru Sistemele de Management al Calității
 
 Specialist în control nedistructiv industrial
 
 Atestare în asigurarea calității
 
 Sute de publicații proprii (cărți, cărți electronice, articole în ziare și reviste, precum și în publicații electronice), în special din domeniul TI
 
 Limbi străine: engleza, franceza  

Informații bibliografice