A Fi Poet: Poezii filozofice

Coperta unu
Sorin Cerin, 22 aug. 2015

  Prof. univ.dr. Al Cistelecan în cadrul rubricii Avant la lettre, sub titlul Între reflecție și atitudine apărut în revista Familia nr.11-12 noiembrie - decembrie 2015,pag.16-18, Al Cistelecan consideră despre poezia de meditație a lui Sorin Cerin, că:"Din cîte văd, Sorin Cerin e un fel de vulcan textual în continuă și maximă erupție, cu o scriitură deopotrivă de frenezie și de vituperanțe. În poezie mizează pe rafalele reflexive și pe elanul sapiențial, cultivînd, cum zice singur în subtitlul Nonsensului Existenței de aici, poeziile ”de meditație”. O modalitate între toate riscantă – și nu de azi, de ieri, ci dintotdeauna – întrucît tinde a se amesteca unde nu e chiar treaba poeziei, făcînd un fel de filosofare versificată și, vrînd-nevrînd, tot felul de nacazanii și moralisme. Nu mai e însă cazul să ne reamintim de cele spuse de Maiorescu lui Panait Cerna în legătură cu ”poezia filosofică,” întrucît poetul le știe și el prea bine și tocmai asta vrea să înfrunte: riscul de a lucra doar în idee și de a subordona imaginativul conceptualului. Ce-i drept, nu e, pentru Sorin Cerin, nici o primejdie în acest sens, căci el e, de fapt, un pasional și n-atinge niciodată seninătatea cugetării și liniștea apolinică a gîndului; din contră, declamă cu pathos, mai degrabă dinlăuntrul unei traume pe care încearcă s-o exorcizeze și s-o sublimeze în radicale decît din interiorul vreunei păci de cuget sau al unei armonii reflexive. Chiar și ce sună a idee nudă, transcrisă adesea aforistic, e, de fapt, o răbufnire de atitudine, o transcriere de afect – nu cu răceală, ci mai curînd cu fierbințeală (i s-a și remarcat, de altfel, maniera mai profetică a enunțurilor). Dar cum metoda decolării lirice constă într-un fel de elevare a tot ce vine pînă la demnitatea articulării lor reflexive (de unde delestarea oricăror referințe la imediat, fie el biografic, fie mai mult decît atîta), poeziile lui Cerin se angajează abrupt în ecuațiile existențiale mari și definitive și nu-și pierd vremea în confesiuni domestice. Ele atacă Principiul realității, nu accidentele ei. Totul e ridicat astel la o demnitate problematică, dacă nu și de altă natură, și pregătit pentru o procesare densificată. Riscurile formulei răsar, fatal, și aici, întrucît se vede imediat mecanismul acestei promovări a realului la dignitatea Lirei. Unul dintre mecanisme se trage din moștenirea expresionistă (fără ca Sorin Cerin să aibă altceva în comun cu expresioniștii) a majusculei, prin care se instaurează, brusc și imprevizibil, fie smerenia în fața radicalului, fie panica în fața majestății cuvîntului. De regulă majuscula botează stratul ”conceptual” (chiar dacă unele concepte sunt metafore), semnalizînd alerta problematică. Ce-i drept, Sorin Cerin face exces și risipă de majuscule, astfel încît de la o vreme ele nu mai creează nici panică, nici evlavie, căci abundența le sedează efectele de acest gen și le pervertește într-un soi de grandilocvență. Celălalt mecanism de elevare în demnitate se bizuie pe o anumită – poate asumată, poate premeditată – emfatizare discursivă, pe o îngroșare lexicală și pe o declamație de profunde și de grave. Se insinuează – de nu cumva se chiar instaurează – și aici o evidentă procedură de rețetă imaginativă, redundantă peste tolerant. Cum e și normal – ba chiar inevitabil – într-o lirică de reflecție ce vrea să se coaguleze în jurul unor nuclee conceptuale, modalitatea imediată de sensibilizare a acestor noduri conceptuale constă în materializarea abstracțiilor; senzualizarea lor e chiar modul lor de epifanizare lirică. Dar la Sorin Cerin mecanica imaginativă se bazează pe o simplă genitivizare materializantă a abstracțiilor (de unde imagini nesfîrșite de genul ”spinii Adevărului”, ”coșarii Împlinirilor”, ”periile Amăgirii” etc. etc.), sub care stă cel mai adesea un buton de personificare. Pe scala decantării în metafore stăm, astfel, doar pe primii fuștei, ceea ce produce, simultan, un efect de candoare imaginativă (sau discursivă), dar și unul de uniformizare. Probabil însă că această încredere în procedeele primare se datorează mizei pe decantarea gîndului, miză care lasă în subsidiar acțiunea imaginativă (iar pe cea simbolizantă cu atît mai mult) ca atare.

Dar nu cîte și nici ce idei bîntuie prin poeziile lui Sorin Cerin sunt, totuși, lucrul cel mai relevant (ideea, în general, dar și în acest caz particular, are un grad de indiferență la lirism). Dimpotrivă, în mod oarecum paradoxal, decisivă, nu doar definitorie, e atitudinea în care ele se strîng, afectul în care coagulează. Sub aparența unui discurs proiectat pe ”gînd”, Sorin Cerin promovează, de fapt, un lirism (cam pus la uscat) de afecte existențiale (nu de afecte intime). Reflexivitatea poemelor nu e, din această perspectivă, decît un fel de penitență atitudinală, o hieratizare a afectelor violente. Stratul pasional e, în realitate, cel care se agită și el se vede în mai toate componentele lui, de la cele de vituperație la cele de evlavie sau tandrețe sublimată (ori, din contră, resentimentalizată). Poetul e, pe fond, un exasperat de starea lumii și de condiția omului și pornind de aici exersează sarcasme (crunte cel puțin ca șuvoi) pe seama ”Societății de consum” sau pe cea a deșertăciunii ”Iluziilor Existenței”. E o febră imprecativă care dă elan versurilor, dar care, mai ales, pune în vedetă discursivă exasperarea în fața acestei degradări generale. Atît de generale încît ea a cuprins și transcendentele, căci Sorin Cerin e mai mult decît iritat de instrumentalizarea lui Dumnezeu (și a credinței) în lumea de azi. Iritarea în fața coruperii sacrelor ajunge la culme în versuri de maxim tupeu blasfemic (”Ticăloșia Diavolului se numește Rău,/ pe când a Lui Dumnezeu, Bine.”, dar și altele, nu mai puțin provocatoare și ”infamante” la adresa Dumnezeirii); asta nu se întîmplă însă decît din pricina intensității și purității propriei credințe (Ștefan Borbely a evidențiat îndestul energia fervorii din poezia lui Cerin), dintr-un fel de absolutism devoțional. Căci nu lirică de provocare și de imprecare face, de fapt, Cerin, ci dimpotrivă: lirică de devoțiune disperată și înflăcărată, prin care-l caută ”pe Adevăratul Nostru Dumnezeu/ atît de diferit de cel al catedralelor de genunchi roși/ la zidurile reci și inerte ale lăcomiei Iluziei Vieții”. E febra devoțională de pe reversul imprecațiilor și sarcasmelor, dar tocmai ea e cea care contaminează toate poemele. Dintr-un strat de ideale strivit ies, cu vervă pasională, atitudinile lui Cerin, atitudini eruptive oricît ar fi ele de codificate într-o lirică de reflecții."

 

 

Ce spun oamenii - Scrieți o recenzie

Nu am găsit nicio recenzie în locurile obișnuite.

Pagini selectate

Cuprins


Termeni și expresii frecvente

Despre autor (2015)

Sorin Cerin (n. 25 noiembrie 1963, Baia Mare, Romania) este un filozof, poet, logician și eseist român existentialist.  

 Dacă Osho este un mistic în aforismele sale, Sorin Cerin este un filozof și logician existențialist, autor al unui nou sistem filozofic numit Coaxialism, dar și autor de poezii filozofice, fiind un important poet existențialist din secolul 21 ale cărui poezii filozofice existențialiste sunt citate de către critica de specialitate alături de alți filozofi, poeți și autori existențialiști cum ar fi Nietzsche, Heidegger, Sartre sau Kierkegaard. 

 Sorin Cerin este căutat, în mod special, de marele public, printre poeți și filozofi existențialiști, atât pentru poeziile sale filozofice existențialiste ce vizează cu precadere Iubirea, Existența, Iluzia, Absurdul sau Moartea, cât si pentru aforismele filozofice existențialiste, structuralizate în mai multe volume și publicate anterior la diverse edituri, ca mai apoi să fie reunite sub egida unui singur volum monumental, intitulat  Culegere de Înțelepciune.

 Acest titlu a apărut pentru prima dată in anul 2009, care alături de edițiile viitoare ale Culegerilor de Înțelepciune ale lui Sorin Cerin din anii urmatori, i-au adus acestuia celebritatea și recunoașterea internațională, pentru care, Sorin Cerin, este considerat a fi unul dintre cei mai reprezentativi filozofi existențialiști, poeți existențialiști, dar și autori de înțelepciune, autori de aforisme filozofice sau gânditori ai genului sapiențial, pe plan mondial, iar aforisme filozofice din această lucrare, se află selectate în diverse publicații sau antologii prestigioase ale lumii.

OPERA LUI SORIN CERIN REACTUALIZATĂ PÂNĂ ÎN ANUL 2020

 CĂRTI DE AFORISME – OPERA SAPIENTIALA, GNOMICA, A LUI SORIN CERIN, INSUMA IN ANUL 2020, UN NUMAR DE 16.777 DE AFORISME STRUCTURALIZATE INTR-UN NUMAR DE 22 DE VOLUME DISTINCTE, PUBLICATE LA DIVERSE EDITURI. ACESTEA SUNT:


Ø Culegere de Înțelepciune Sorin Cerin:16.777 Aforisme Filozofice - Opere Complete - Editia 2020, Statele Unite ale Americii 2020. This book appears in English with the title: Sorin Cerin Wisdom Collection: 16.777 Philosophical Aphorisms-Complete Works-2020 Edition the United States of America 2020

Ø The Future of Artificial Intelligence - Philosophical aphorisms, the United States of America 2020

Ø The Philosophy of Artificial Intelligence- Philosophical aphorisms, the United States of America 2020

Ø Iubire și Absurd  Statele Unite ale Americii 2019;  This book appears in English with the title: Love and Absurd-philosophical aphorisms, contains 449 philosophical aphorisms the United States of America 2020

Ø Impactul Inteligenței Artificiale asupra Omenirii Statele Unite ale Americii 2019; This book appears in English with the title: The Impact of Artificial Intelligence on Mankind-philosophical aphorisms, contains 445 philosophical aphorisms the United States of America 2019

Ø Credință și Sfințenie la Om și Mașină Statele Unite ale Americii 2019; This book appears in English with the title: Faith and Holiness at Man and Machine-philosophical aphorisms, contains 749 philosophical aphorisms the United States of America 2019

Ø Necunoscutul Absurd,   Statele Unite ale Americii 2019;  This book appears in English with the title: The Unknown -Absurd-philosophical aphorisms, contains 630 philosophical aphorisms the United States of America 2020

Ø Viitorul Îndepărtat al Omenirii Statele Unite ale Americii 2019; This book appears in English with the title: The Far Future of Mankind-philosophical aphorisms, contains 727 philosophical aphorisms, the United States of America 2019

Ø Destinul Inteligenței Artificiale, Statele Unite ale Americii 2019; This book appears in English with the title: Destiny of the Artificial Intelligence-philosophical aphorisms, contains 505 philosophical aphorisms, the United States of America 2020

Ø Dovada Existenței Lumii de Apoi Statele Unite ale Americii 2019 ; This book appears in English with the title: Proof of the Existence of the Afterlife World -philosophical aphorisms, contains 709 philosophical aphorisms, the United States of America 2019,   

Ø Culegere de Înțelepciune - Opere Complete de Aforisme - Ediție de Referință, 2019 conține un număr de 12 513 de aforisme -Statele Unite ale Americii  2019; This book appears in English with the title:  Wisdom Collection - Complete Works of Aphorisms - Reference Edition, 2019 , contains 12 513 aphorisms- the United States of America 2019 which had in addition the volume of philosophical aphorisms Judges :

Ø  Judecători , Statele Unite ale Americii 2019. This book appears in English with the title: Judges –contains 1027 philosophical aphorisms, the United States of America 2019


In 2014, the book entitled "Culegere de înțelepciune- Opere complete de aforisme, ediție de referință” appeared in the United States in Romanian, in English, with the title Wisdom Collection- Complete Works of Aphorisms, Reference Edition, 11 486 aphorisms.

In this Wisdom Collection - Complete Works of Aphorisms - Reference Edition, were all the books listed below and which appeared over time at other publishers, in Romania and the United States, whose ISBNs were as follows:


Ø Dumnezeu și Destin 2014 , 530 aphorisms, appears in the Paco publishing house, Bucharest, Romania, in the first edition and in the second edition in the United States of America. It also appears in English in the United States of America, with the title of God and Destiny-aphorisms.

Ø Rătăcire 2013, 515 aphorisms, appears in the Paco publishing house, Bucharest, Romania, in the first edition and in the second edition in the United States of America. It also appears in English in the United States of America, with the title Wandering-aphorisms.

Ø   Libertate 2013 , 863 aphorisms, appears in the Paco publishing house, Bucharest, Romania,in the first edition and in the second edition in the United States of America. It also appears in English in the United States of America, with the title Freedom-aphorisms.

Ø In 2013, the book entitled Cugetări esențiale (Essential thinking) is published by Paco publishing house in Bucharest which includes volumes of aphorisms, Iluminare ( Illumination) , Paradisul și Infernul (Paradise and Inferno), Păcatul (The Sin), Deșertăciune (Vanity) and Contemplare (Contemplation). Before being published in Cugetări esențiale, each volume of this book appears separately in the United States of America, in both Romanian and English, with the following ISBNs:

Ø In the Romanian language it appears under the title Contemplare , 393 aphorisms. It also appears in English with the title of Contemplation.

Ø  In the Romanian language it appears under the title Deșertăciune 2011, 431 aphorisms. It also appears in English with the title of Vanity: aphorisms.

Ø In the Romanian language it appears under the title Paradisul și Infernul 2011, 522 aphorisms. It also appears in English with the title of Paradise and Inferno: aphorisms.

Ø In the Romanian language it appears under the title Păcatul, 527 aphorisms. It also appears in English with the title  The Sin: aphorisms.

Ø In the Romanian language it appears under the title Iluminare, 693 aphorisms. It also appears in English with the title of Illumination: aphorisms.

Ø In 2009 it was published by the prestigious Eminescu publishing house, one of the most selective Romanian publishing houses, Culegere de înțelepciune (Wisdom collection), in which for the first time appear the volumes Înțelepciune (The book of Wisdom), Patima ( The book of Passion) and Iluzie și realitate (The book of Illusion and reality), together with those reissued as Nemurire (The book of Immortality), Învață să mori (The book of the dead) and Revelații ( The book of Revelations), volumes published both separately and together in the collection, in online or print English editions in the United States, Wisdom Collection 2009.

The three books previously published by other publishers and published in the 2009 Culegere de înțelepciune (Wisdom Collection), from the Eminescu Publishing House in Romania are:

Ø Revelații, first edition appeared at Paco publishing house, Bucharest, Romania. It also appears in English with the title of The Book of Revelations contains 2509 aphorisms, the United States of America

Ø Nemurire, first edition appeared at Paco publishing house, Bucharest, Romania. It also appears in English with the title of The Book of Immortality contains 856 aphorisms

Ø Învață să mori, first edition appeared at Paco publishing house, Bucharest, Romania. It also appears in English with the title of  The Book of the Dead contains 1219 aphorisms

Ø Subsequent to the 2009 edition of the Culegerii de Înțelepciune (Wisdom Collection), have appeared separately in English in the United States and books entitled:

Ø The Book of Wisdom (Înțelepciune) contains 1500 aphorisms

Ø The Bookk of Passion (Patima) contains  492 aphorisms

Ø The Book of Illusion and Reality (Iluzie și Realitate) contains 413 aphorisms


                  CARTI DE STUDII FILOZOFICE ȘI LOGICA

Ø Sorin Cerin: Operele Filozofice ale Coaxialismului - Editia 2020, Statele Unite ale Americii 2020. This book appears in English with the title: Sorin Cerin:The Philosophical Works of the Coaxialism - 2020 Reference Edition, the United States of America 2020

Ø Coaxialismul -Editie completa de referinta, Prima editie Romania 2007,a doua, Statele Unite ale Americii 2010 ( Complete reference edition, First edition Romania 2007, second, the United States of America 2010) ; This book appears in English with the title: The Coaxialism- Complete reference edition, the United States of America 2011

Ø Moarte, neant, aneant, viață și Bilderberg Group, Prima editie Romania 2007,a doua, Statele Unite ale Americii 2010; Death, Nothingness, Un-nothingness, Life and Bilderberg Group-, First edition Romania 2007, second, the United States of America 2010. This book appears in English with the title: Value and Hierarchy of the Human Being, the United States of America,2020

Ø Logica coaxiologică, Prima editie, Romania 2007, a doua, Statele Unite ale Americii 2014; - The Coaxiological logic-, First edition, Romania 2007, second, the United States 2014. This book appears in English with the title: The Coaxiological Logic, the United States of America 2020

Ø Starea de concepțiune în fenomenologia coaxiologică, Prima editie Romania 2007,a doua, Statele Unite ale Americii 2014; -The state of conception in coaxiological phenomenology -, First edition Romania 2007, second, the United States of America, 2014. This book appears in English with the title: The Creation, the United States of America 2020

Ø Antichrist, ființă și iubire, Prima editie Romania 2007 a doua, Statele Unite ale Americii 2012 ( First edition Romania 2007 second United States of America 2012); This book appears in English with the title: The Evil- the United States of America 2014

Ø Iubire, Statele Unite ale Americii 2012 (the United States of America 2012); - Amour- the United States of America 2010; This book appears in English with the title: Love- the United States of America 2012


                          CARTI DE POEME FILOZOFICE

Ø  O Moarte a Iubirii - Poezii Filozofice de Dragoste, Statele Unite ale Americii 2020, (A Death of Love - Philosophical Poems of Love, United States 2020)

Ø De ce Plâng Îngerii Iubirii?- Poezii Filozofice de Dragoste, Statele Unite ale Americii 2020, • Why the Angels of Love Cry? - Philosophical Love Poems, United States 2020

Ø Inimi de Cenușă – Poezii Filozofice de Dragoste Statele Unite ale Americii 2019; (Ash Hearts - Philosophical Poems of Love, the United States of America 2019)

Ø Fără tine Iubire - Poezii filosofice Statele Unite ale Americii 2019 (Without You Love - Philosophical Poems, the United States of America 2019)

Ø Am crezut în Nemărginirea Iubirii - Poezii filosofice Statele Unite ale Americii 2019 ; I believed in the Eternity of Love - Philosophical poems, the United States of America 2019

Ø Te-am iubit - Poezii filosofice Statele Unite ale Americii 2019;- I loved you - Philosophical poems, the United States of America 2019

Ø Să dansăm Iubire - Poezii filosofice Statele Unite ale Americii 2019 (Let's Dance Love - Philosophical Poems, the United States of America 2019)

Ø Sfințenia Iubirii - Poezii filosofice Statele Unite ale Americii 2019 (The holiness of Love - Philosophical Poems, the United States of America 2019

Ø Steaua Nemuririi - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018; - The Star of Immortality-Philosophical poems, the United States of America 2018

Ø Iluzia Mântuirii- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (The Illusion of Salvation - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Întâmplare Neîntâmplătoare - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Non-incidentally Happening - Philosophical poems, the United States of America 2018)

Ø Singurătatea Nemuririi - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (The Loneliness of Immortality - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Drame de Companie - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Company Dramas - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Calea spre Absolut - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 ( The Path to the Absolute - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Dumnezeul meu - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (My God - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Angoase existentiale- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018; - Existential Anguishes - Philosophical poems, the United States of America 2018

Ø Mai Singur - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 ;- More lonely - Philosophical poems, the United States of America 2019

Ø Pe Umerii Lacrimii Unui Timp - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (On the Shoulders of the Tears of a Time - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø În sălbăticia Sângelui - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (In the Wild of Blood - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Început și Sfârșit - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Beginning and End - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Marea Iluzie a Spargerii Totului Primordial - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (The Great Illusion of Breaking of the Primordial Everything - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Transcendental - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Transcendental - Philosophical poems, the United States of America 2018)

Ø Amintirile Viitorului - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Memories of the Future - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Înțelesul Iubirii –Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (The Meaning of Love - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Tot ce a rămas din noi este Iubire -Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (All that is left of us is Love - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Creația Iubirii -Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Creation of Love - Philosophical poems, the United States of America 2018)

Ø Zâmbetul este floarea Sufletului -Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Smile is the flower of the Soul - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Omul este o șoaptă mincinoasă a Creației- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Man is a lying whisper of Creation - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Condiția Umană- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Human Condition - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Agonia- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (The Agony - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Iubire și Sacrificiu- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Love and Sacrifice - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Disperare- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Despair - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Statuile Vivante ale Absurdului- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018;- The Living Statues of the Absurd - Philosophical poems, the United States of America 2018

Ø Arta Absurdului Statuilor Vivante- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (The art of the Absurd of the Living Statues - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Absurd - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Absurd - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Greața și Absurdul - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (The Nausea and Absurd - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Alienarea Absurdului- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Alienation of the Absurd - Philosophical Poems, United States of America 2018)

Ø Depresiile Absurdului Carismatic – Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Depression of Charismatic Absurd - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Zilele fără adăpost ale Absurdului - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (The Homeless Days of the Absurd - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Stelele Căzătoare ale Durerii Lumii de Apoi - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (The Falling Stars of the Pain of the Afterlife World - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Cunoașterea este adevărata Imagine a Morții - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018 (Knowledge is the True Image of Death - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Teatrul Absurd- Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2018; The Absurd Theater- Philosophical poems, the United States of America 2018

Ø Vise - Poezii filosofice Statele Unite ale Americii 2018 ; Dreams- Philosophical poems, the United States of America 2018

Ø În Inima ta de Jar Iubire- Poezii filosofice Statele Unite ale Americii 2018 ( In Your Heart of Fire Love - Philosophical Poems, the United States of America 2018)

Ø Nemurirea Iubirii - Poezii filosofice Statele Unite ale Americii 2018, The Immortality of Love- Philosophical poems, the United States of America 2019

Ø Timpul pierdut- Poezii filosofice Statele Unite ale Americii 2018, The Lost Time -Philosophical poems, the United States of America 2019

Ø Iluzia Existenței - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017; The Illusion of Existence: Philosophical poems,  the United States of America 2017

Ø Existențialism - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- Existentialism: Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Ființă și Neființă - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017; Being and Nonbeing: Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Oglinzile Paralele ale Genezei - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- The Parallel Mirrors of the Genesis: Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Existența si Timp - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- Existence and Time: Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Obiecte de Cult - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- Objects of Worship: Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Copacul Cunoașterii - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- The Tree of The Knowledge: Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Iluzia Amintirii- Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- The Illusion of Memory: Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Iluzia Morții - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- The Illusion of Death: Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Eternitate - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- Eternity- Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Filosofia Iubirii - Dragoste și Destin - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- The Philosophy of Love - Love and Destiny- Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Filosofia Iubirii - Verighetele Privirilor - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- The Philosophy of Love-The Wedding Rings of Glances-Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Filosofia Iubirii - Fructul Oprit - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- The Philosophy of Love - The Forbidden Fruit- Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Filosofia Iubirii - Lacrimi - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2017;- The Philosophy of Love- Tears- Philosophical poems, the United States of America 2017

Ø Străinul Subconștient al Adevărului Absolut - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2016 (The Subconscious Stranger of Absolute Truth - Philosophical Poems, the United States of America 2016)

Ø Paradigma Eternității - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2016 (Paradigm of Eternity - Philosophical Poems, the United States of America 2016)

Ø Marea Contemplare Universală - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2016 (The Great Universal Contemplation - Philosophical Poems, the United States of America 2016)

Ø Bisericile Cuvintelor - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2016 (The Churches of Words - Philosophical Poems, the United States of America 2016)

Ø Trafic de carne vie - Poeme filosofice Statele Unite ale Americii 2016 (Live meat trafficking - Philosophical poems, the United States of America 2016)

Ø Vremurile Cuielor Tulburi - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2016 (The times of the troubled Nails - Philosophical Poems, the United States of America 2016)

Ø Divinitate - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2016 (Divinity - Philosophical Poems, the United States of America 2016)

Ø La Cabinetul Stomatologic - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2016 ( At the Dental Office - Philosophical Poems, the United States of America 2016)

Ø Origami - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2016 (Origami - Philosophical Poems United, the United States of America 2016)

Ø Dinainte de Spatiu si Timp - Poeme Filosofice Statele Unite ale Americii 2016 (Before Space and Time - Philosophical Poems, the United States of America 2016)

Ø A Fi Poet, editura eLiteratura, București 2015 (To Be Poet, eLiteratura publishing house, Bucharest, Romania 2015)

Ø O Clipă de Eternitate, editura eLiteratura, București 2015 (A Moment of Eternity eLiteratura publishing house, Bucharest, Romania 2015)

Ø Suntem o Hologramă, editura eLiteratura, București 2015 (We are a Hologram eLiteratura publishing house, Bucharest, Romania 2015)

Ø Zile de Carton, editura eLiteratura, București 2015 (Cardboard Days, eLiterature publishing house, Bucharest, Romania 2015)

Ø Fericire, editura eLiteratura, București 2015 (Happiness, eLiterature publishing house, Bucharest, Romania 2015)

Ø Nonsensul Existenței, editura Paco Romania, a doua editie, Statele Unite ale Americii 2015;- The Nonsense of Existence - Poems of Meditation, the United States of America 2016

Ø Liberul arbitru, Statele Unite ale Americii 2015;- The Free Will - Poems of Meditation, the United States of America 2016

Ø Marile taceri, editura Paco, Romania, a doua editie, Statele Unite ale Americii 2015;- The Great Silences - Poems of Meditation, the United States of America 2016

Ø Ploi de Foc, Statele Unite ale Americii 2015;- Rains of Fire - Poems of Meditation, the United States of America 2016

Ø Moarte, editura Paco, Romania, a doua editie, Statele Unite ale Americii 2015;- Death - Poems of Meditation, the United States of America 2016

Ø Iluzia Vieții, editura Paco, Romania, a doua editie, Statele Unite ale Americii 2015;- The Illusion of Life - Poems of Meditation, the United States of America 2016

Ø Prin cimitirele viselor, editura Paco, Romania, a doua editie, Statele Unite ale Americii 2015;- Through The Cemeteries of The Dreams - Poems of Meditation, the United States of America 2016

Ø Îngeri și Nemurire, editura Paco, Romania, a doua editie, Statele Unite ale Americii 2014;- Angels and Immortality - Poems of Meditation, the United States of America 2017

Ø Politice, editura Paco, Romania, 2013, Statele Unite ale Americii 2013 (Politically, the United States of America 2013)

Ø Facerea lumii, editura Paco, Romania, 2013, a doua editie Statele Unite ale Americii 2013;- Making the World- Philosophical poems, the United States of America 2018

Ø Cuvântul Lui Dumnezeu, editura paco, Romania 2013, a doua editie Statele Unite ale Americii 2013 (God's Word, the United States of America 2013)

Ø Alegerea Mantuitorului, editura Paco Romania 2013, a doua editie Statele Unite ale Americii 2013 (Election of the Savior, the United States of America 2013)

Ø Adresa unei cești de cafea, Editura Paco, Romania, 2013, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2013 (Address of a cup of coffee, Paco Publishing House, Romania, 2013, second edition, the United States of America, 2013)

Ø Memento Mori, Editura Paco, Romania, 2012, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2012 (Memento Mori, Paco Publishing House, Romania, 2012, second edition, the United States of America, 2012)

Ø Parfum de eternitate, Editura Paco, Romania, 2012, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2012 (Perfume of eternity, Paco Publishing House, Romania, 2012, second edition, the United States of America, 2012)

Ø Umbrele Inimilor, Editura Paco, Romania, 2012, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2012 (Shadows of the Hearts, Paco Publishing House, Romania, 2012, second edition, the United States of America, 2012)

Ø Inimă de piatră amară, Editura Paco, Romania, 2012, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2012 (Heart of bitter stone, Paco Publishing House, Romania, 2012, second edition, the United States of America, 2012)

Ø Legendele sufletului, Editura Paco, Romania, 2012, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2012 (Legends of the soul, Paco Publishing House, Romania, 2012, second edition, the United States of America, 2012)

Ø Adevăr, Amintire, Iubire, Editura Paco, Romania, 2012, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2012 (Truth, Remembrance, Love, Paco Publishing House, Romania, 2012, second edition, the United States of America, 2012)

Ø Eram Marile Noastre Iubiri, Editura Paco, Romania, 2012, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2012 (We were our Great Loves, Paco Publishing House, Romania, 2012, second edition, the United States of America, 2012)

Ø Suflete pereche, Editura Paco, Romania, 2011, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2011 (Soulmates, Paco Publishing House, Romania, 2011, second edition, the United States of America, 2011)

Ø Templul inimii, Editura Paco, Romania, 2011, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2011 (Temple of the Heart, Paco Publishing House, Romania, 2011, second edition, the United States of America, 2011)

Ø Poeme de dragoste, Editura Paco, Romania, 2009, a doua ediție, Statele Unite Ale Americii, 2011 (Love Poems, Paco Publishing House, Romania, 2009, second edition, the United States of America, 2011)

 

                       ROMANE

 

Ø Destin, Editura Paco, Romania, 2003 (Destiny, Paco Publishing House, Romania, 2003) ; Destiny, the United States of America 2004

Ø Trilogia Destiny cu volumele Psycho, Apocalipsa și Exodus urmând să apară Lumina Divină doi ani mai târziu ce avea să întregească ciclul Originea lui Dumnezeu 2004- 2006 (Destiny trilogy with volumes Psycho, Apocalypse and Exodus, and The Divine Light which appeared two years later which was to complete the cycle Origin of God 2004-2006)

Ø The origin of God apărut în Statele Unite ale Americii cu volumele The Divine Light, Psycho, The Apocalypse și Exodus2006 (The origin of God appeared in the United States with volumes The Divine Light, Psycho, The Apocalypse and Exodus2006)


                    CARTI NONFICTIUNE

Ø Wikipedia pseudo-enciclopedia minciunii, cenzurii și dezinformării Prima carte critică la adresa wikipediei care dezvăluie abuzurile, minciuna, mistificările din această enciclopedie – Statele Unite ale Americii – 2011 ; Wikipedia: Pseudo-encyclopedia of the lie, censorship and misinformation The first book which criticizes Wikipedia, that reveals the abuses, lies, mystifications in this encyclopedia – the United States of America – 2011

Ø Bible of the Light – the United States of America -2011

Ø Procesul Wikipedia – Drepturile omului, serviciile secrete și justiția din România – Statele Unite ale Americii - 2018 (Wikipedia Process - Human Rights, Secret Services and Justice in Romania - the United States of America - 2018 ) 

 Aprecieri critice despre poezia filozofică la Sorin Cerin


·        Prof. univ.dr. Alexandru Cistelecan  în cadrul rubricii Avant la lettre, sub titlul Între reflecție și atitudine apărut în revista Familia nr.11-12 noiembrie - decembrie 2015,pag.16-18, Al Cistelecan consideră despre poezia de meditație a lui Sorin Cerin, că:"Din cîte văd, Sorin Cerin e un fel de vulcan textual în continuă și maximă erupție, cu o scriitură deopotrivă de frenezie și de vituperanțe. În poezie mizează pe rafalele reflexive și pe elanul sapiențial, cultivînd, cum zice singur în subtitlul Nonsensului Existenței de aici, poeziile ”de meditație”. O modalitate între toate riscantă – și nu de azi, de ieri, ci dintotdeauna – întrucît tinde a se amesteca unde nu e chiar treaba poeziei, făcînd un fel de filosofare versificată și, vrînd-nevrînd, tot felul de nacazanii și moralisme. Nu mai e însă cazul să ne reamintim de cele spuse de Maiorescu lui Panait Cerna în legătură cu ”poezia filosofică,” întrucît poetul le știe și el prea bine și tocmai asta vrea să înfrunte: riscul de a lucra doar în idee și de a subordona imaginativul conceptualului. Ce-i drept, nu e, pentru Sorin Cerin, nici o primejdie în acest sens, căci el e, de fapt, un pasional și n-atinge niciodată seninătatea cugetării și liniștea apolinică a gîndului; din contră, declamă cu pathos, mai degrabă dinlăuntrul unei traume pe care încearcă s-o exorcizeze și s-o sublimeze în radicale decît din interiorul vreunei păci de cuget sau al unei armonii reflexive. Chiar și ce sună a idee nudă, transcrisă adesea aforistic, e, de fapt, o răbufnire de atitudine, o transcriere de afect – nu cu răceală, ci mai curînd cu fierbințeală (i s-a și remarcat, de altfel, maniera mai profetică a enunțurilor). Dar cum metoda decolării lirice constă într-un fel de elevare a tot ce vine pînă la demnitatea articulării lor reflexive (de unde delestarea oricăror referințe la imediat, fie el biografic, fie mai mult decît atîta), poeziile lui Cerin se angajează abrupt în ecuațiile existențiale mari și definitive și nu-și pierd vremea în confesiuni domestice. Ele atacă Principiul realității, nu accidentele ei. Totul e ridicat astel la o demnitate problematică, dacă nu și de altă natură, și pregătit pentru o procesare densificată. Riscurile formulei răsar, fatal, și aici, întrucît se vede imediat mecanismul acestei promovări a realului la dignitatea Lirei. Unul dintre mecanisme se trage din moștenirea expresionistă (fără ca Sorin Cerin să aibă altceva în comun cu expresioniștii) a majusculei, prin care se instaurează, brusc și imprevizibil, fie smerenia în fața radicalului, fie panica în fața majestății cuvîntului. De regulă majuscula botează stratul ”conceptual” (chiar dacă unele concepte sunt metafore), semnalizînd alerta problematică. Ce-i drept, Sorin Cerin face exces și risipă de majuscule, astfel încît de la o vreme ele nu mai creează nici panică, nici evlavie, căci abundența le sedează efectele de acest gen și le pervertește într-un soi de grandilocvență. Celălalt mecanism de elevare în demnitate se bizuie pe o anumită – poate asumată, poate premeditată – emfatizare discursivă, pe o îngroșare lexicală și pe o declamație de profunde și de grave. Se insinuează – de nu cumva se chiar instaurează – și aici o evidentă procedură de rețetă imaginativă, redundantă peste tolerant. Cum e și normal – ba chiar inevitabil – într-o lirică de reflecție ce vrea să se coaguleze în jurul unor nuclee conceptuale, modalitatea imediată de sensibilizare a acestor noduri conceptuale constă în materializarea abstracțiilor; senzualizarea lor e chiar modul lor de epifanizare lirică. Dar la Sorin Cerin mecanica imaginativă se bazează pe o simplă genitivizare materializantă a abstracțiilor (de unde imagini nesfîrșite de genul ”spinii Adevărului”, ”coșarii Împlinirilor”, ”periile Amăgirii” etc. etc.), sub care stă cel mai adesea un buton de personificare. Pe scala decantării în metafore stăm, astfel, doar pe primii fuștei, ceea ce produce, simultan, un efect de candoare imaginativă (sau discursivă), dar și unul de uniformizare. Probabil însă că această încredere în procedeele primare se datorează mizei pe decantarea gîndului, miză care lasă în subsidiar acțiunea imaginativă (iar pe cea simbolizantă cu atît mai mult) ca atare.

Dar nu cîte și nici ce idei bîntuie prin poeziile lui Sorin Cerin sunt, totuși, lucrul cel mai relevant (ideea, în general, dar și în acest caz particular, are un grad de indiferență la lirism). Dimpotrivă, în mod oarecum paradoxal, decisivă, nu doar definitorie, e atitudinea în care ele se strîng, afectul în care coagulează. Sub aparența unui discurs proiectat pe ”gînd”, Sorin Cerin promovează, de fapt, un lirism (cam pus la uscat) de afecte existențiale (nu de afecte intime). Reflexivitatea poemelor nu e, din această perspectivă, decît un fel de penitență atitudinală, o hieratizare a afectelor violente. Stratul pasional e, în realitate, cel care se agită și el se vede în mai toate componentele lui, de la cele de vituperație la cele de evlavie sau tandrețe sublimată (ori, din contră, resentimentalizată). Poetul e, pe fond, un exasperat de starea lumii și de condiția omului și pornind de aici exersează sarcasme (crunte cel puțin ca șuvoi) pe seama ”Societății de consum” sau pe cea a deșertăciunii ”Iluziilor Existenței”. E o febră imprecativă care dă elan versurilor, dar care, mai ales, pune în vedetă discursivă exasperarea în fața acestei degradări generale. Atît de generale încît ea a cuprins și transcendentele, căci Sorin Cerin e mai mult decît iritat de instrumentalizarea lui Dumnezeu (și a credinței) în lumea de azi. Iritarea în fața coruperii sacrelor ajunge la culme în versuri de maxim tupeu blasfemic (”Ticăloșia Diavolului se numește Rău,/ pe când a Lui Dumnezeu, Bine.”, dar și altele, nu mai puțin provocatoare și ”infamante” la adresa Dumnezeirii); asta nu se întîmplă însă decît din pricina intensității și purității propriei credințe (Ștefan Borbely a evidențiat îndestul energia fervorii din poezia lui Cerin), dintr-un fel de absolutism devoțional. Căci nu lirică de provocare și de imprecare face, de fapt, Cerin, ci dimpotrivă: lirică de devoțiune disperată și înflăcărată, prin care-l caută ”pe Adevăratul Nostru Dumnezeu/ atît de diferit de cel al catedralelor de genunchi roși/ la zidurile reci și inerte ale lăcomiei Iluziei Vieții”. E febra devoțională de pe reversul imprecațiilor și sarcasmelor, dar tocmai ea e cea care contaminează toate poemele. Dintr-un strat de ideale strivit ies, cu vervă pasională, atitudinile lui Cerin, atitudini eruptive oricît ar fi ele de codificate într-o lirică de reflecții."


·        Prof.univ.dr. Elvira Sorohan Pentru a înțelege pe deplin cronica literară scrisă de Elvira Sorohan în Convorbiri literare unde face referire la un articol scris de Magda Cârneci referitor la Transpoezie, si publicat in România literară unde se specifică ce anume este poezia veritabilă, genială, marea poezie pe care o râvnesc poeții ultimului secol,[30] Elvira Sorohan, specifică în cronica dedicată poeziei ceriniene din Convorbiri literare,numărul 9,(237),paginile 25-28, 2015 [31] sub titlul Un poet existențialist din secolul 21, că:"Am în față trei plachete de versuri ale puțin cunoscutului și nu lipsitului de inspirație poet, Sorin Cerin, ordonate într-o logică descrescendo, ușor de înțeles, Nonsensul existenței, Marile tăceri, Moartea, toate apărute în 2015, la Editura Paco, din București. După ideile titulare, îndată te frapează și vocabularul poetic al primei poezii ce te întîmpină cu sintagma „Iluzia Vieții”, ortografiată cu majuscule. Este, în fond, o expresie moștenită din vocabularul consacrat al existențialiștilor, deajuns ca să bănuiești ce marcă vor avea poeziile. Înaintezi cu lectura fiind curios să vezi cît se menține poetul pe aceeași coardă de fond, și cît de adînc, cît de grav trăiește întru această idee deloc nouă. Și nu e nouă pentru că rădăcinile existențialismului, modern reformulat, își trag seva din scepticismul biblicului, melancolicului Eclesiast, descurajat, în conștiința tragică a finitudinii ca destin. Este regele biblic un existențialist avant la lettre. El descoperă că „vreme e a te naște și vreme e să mori”, în rest, „totul e vînare de vînt”. Ce se mai poate spune nou în vremea noastră, chiar în formulă personală, cînd existențialismul a fost intens susținut filosofic în secolele al XIX-lea și al XX-lea, de la Kirkegaard și pînă la Sartre, cu nuanțe specifice. O poezie în termenii existențialismului statuat mai poate interesa ființa zilelor noastre, sclava imaginii vizuale și a internatului, doar prin adaptări ori actualizate adaosuri complementare ideii centrale și nu în cele din urmă, prin puterea întoarcerii asupra sinelui. Este cam ceea ce încearcă să realizeze poetul Sorin Cerin, lăsîndu-ne, dintru început, impresia că trăiește miracolul creator, inspirația. Voind să orienteze cititorul spre a căuta un anumit gen de poezie cultivată în aceste plachete (cu una și aceeași copertă ), autorul le subintitulează, ne varietur, „Poezii de meditație”, cum și sînt la nivelul ideilor. Dar, cît de adîncă și cît de personală e meditația, n-o poți spune decît la sfîrșitul lecturii, cînd sintetizezi ce anume aspecte ale ontologiei și din ce perspectivă intelectiv-afectivă le dezvoltă poetul.

În mod cert, vocabularul poeziei existențialiste universale, ușor de recunoscut, este acum redistribuit într-o altă topică, ceea ce conduce la combinații surprinzător de noi, unele îndrăznețe, ori teribil de dure, cum sînt cele ce vizează biserica. Citind numai unul dintre cele trei volume e ca și cum le-ai citit pe toate, se cîntă pe aceeași coardă, cu minime înnoiri de la o poezie la alta. Poetul se închide într-o sferă conceptuală unitară, de aici retorica specifică. Oriunde ai deschide unul dintre volume, te afli în centrul universului poetic, aceleași idei, aceeași atitudine de scepticism revoltat. La nivelul limbajului, același vocabular, bine acordat cu sfera conceptuală, e recombinat în noi și noi sintagme, cu actualizări ce țin de mediul de astăzi și chiar imediat al ființei aruncată în lume să ispășească „Păcatul Originar”. Se știe, pentru că spuneau înțelepții, „fiul Evei nu trăiește într-o lume lipsită de vaiete”. Ambiția de a-și construi o meditație personală, imposibil de realizat la nivelul vocabularului poetic deja obosit, e compensată de arta combinației cuvintelor, fără să poată evita frecvența redundantă a unor sintagme. Cea mai frecventă, uneori plasată voit și de două ori în aceeași poezie, este „Iluzia Vieții”. Alte zeci de cuvinte cheie, complementare, frapează prin utilizare ostentativă, spre a sublinia ideea de „Nonsens al Existenței”. Sînt preferate serii de cuvinte scrise cu majusculă: „Clipă”, „Nemurire”, „Iluzie”, „Absurd”, „Tăcere”, „Moarte”, „Eternitate”, „Adevăr Absolut”, „Vis”, „Liber Arbitru”, „Păcatul Originar”, „Iubirea”, „Singurătatea”, „Înstrăinarea”, „Dumnezeu” și multe altele. Sintagma care aduce aici și acum trăirea problematizată a existenței este „Societatea de Consum”. Se degajă din poezie o frenezie a dublării cuvîntului ce susține ideea. Adesea, această energie debordantă a reașezării cuvintelor acoperă ceea ce cauți în poeziile compuse pe una și aceeași temă, adică trăirea intens afectivă a sentimentului „iluziei vieții”, înăuntru, nu în afară. Aici să mai amintim de maniera de a distinge cuvintele expresive ortografiate cu majusculă. Ploaia de majuscule tinde să inunde cîteva semnificații de bază ale poeziilor. Și mai e o particularitate, punctuația. După fiecare vers, încheiat sau nu ca înțeles, gramatical sau nu, e pusă virgula; punctul e pus de preferință numai după ultimul vers. Altfel decît Eclesiastul biblic, poetul nostru, mai mult revoltat decît melancolic, ierarhizează deșertăciunile destul de puțin ordonat ca să poți urmări idei clare. Semnificațiile se aglomerează în una și aceeași poezie, cum e Ierarhia Deșertăciunii. Dar nu e singura. De vină poate fi realitatea contemporană care provoacă pe multiple planuri sensibilitatea poetului. Cuvîntul „deșertăciune” e angajat într-o combinație gravă, tăioasă, pus să însoțească chiar fenomenul nașterii lumii, pentru a sugera, finalmente, prin alăturări culinare foarte originale, voit vulgarizatoare, dezgustul, „greața”, à la Sartre, lăsate în urmă de conștiința absurdului existenței. Am trimis la poezia Industrie a Cărnii Existențiale: „Plugul Deșertăciunii sapă adînc,/ în țărîna Existenței,/ vrînd să însămînțeze genele Iluziei Vieții,/ pentru a naște Lumea,/ după o gestație prelungă,/ în pîntecul fără limite al Minciunii,/ care se sprijină pe Adevăr pentru a exista,/ …corbii negri ai gîndurilor,/ dezvoltînd,/ O adevărată Industrie a Cărnii Existențiale,/ începînd,/ de la fripturi de vise pe grătarul Absurdului,/ pînă la,/ mezeluri de cea mai bună calitate a Deznădejdii.” Ceea ce găsești în această poezie: paradox, nonsens, nihilism, dezabuzare, visuri făcute scrum, toate acestea și altele se vor multiplica, recombina caleidoscopic, în toată creația cuprinsă în aceste trei plachete. Dacă noțiunile și conceptele sintetic cuprinse în cuvinte își păstrează constant înțelesul, soarta „cuvîntului” nu e aceeași, pare să meargă spre epuizare, ca și forța de înnoire a poeziei. Au și cuvintele soarta lor, în afară de poezie, cum zice poetul. La început, paradoxal, „Toamna sentimentală” e părăsită „de recoltele înflăcărate de cuvinte”, frenetic adunate de temperamentul aprins al poetului îndrăgostit numai de anumite cuvinte, cele din semantica existențialistă. Alteori, „Stoluri de Cuvinte,/ brăzdează cerul Amintirilor”. În registru schimbat, cuvîntul e chinuit ca instrument al presei, violentă, pe drept incriminată de poet: „Cuvinte lacustre,/ plîng în ghivece de Martiri,/ puse la ferestrele bordelurilor de Ziare,…”. Este deplînsă soarta cuvintelor angajate insolit, grotesc: „La măcelăria Cuvintelor,/ în colțul străzii Destinului,/ se vînd ciolane de fraze stricate,/ pulpe de înțelesuri pentru prăjit,…”. Și cu acest fragment am ilustrat originalitatea combinațiilor verbale resentimentare, ce defulează o atitudine poetică provocată de revolta împotriva nonsensului existenței. În cele din urmă e metaforizată „iarna Cuvintelor,/ care ningeau peste Zilele noastre,…” și e deplînsă soarta lor, căderea: „în Noroiul unor Cuvinte,/ obscene și pline de invective”, și, finalmente, sucombarea lor: „Cimitire de cuvinte se înșiră în sufletele,/ ce vor și speră la Înviere,…”. Aici cuvintele s-au întors la poezie. Însă, cuvîntul e numai instrumentul ce nu e numai al poetului, doar a lui e problema de fond a existenței iluzorii, resimțită ca atare în termenii existențialismului de la începutul secolului 21. Acesta e miezul, laitmotivul zecilor de poezii semnate de Sorin Cerin, distribuite studiat, presupun simbolic numerologic, în fiecare plachetă cîte 77, nici una în plus sau în minus. Din sămînța acestei idei generos semănate, se ridică pentru poetul obosit de atîta frămîntată gîndire: „Ierburi de întrebări ce unduiesc alene peste pleoapele/ Asfințitului,/ ce abia se mai pot ține întredeschise,/ în zarea unor Răspunsuri,/ ce par a fi migrat către depărtările reci ale Uitării.” Nota meditativă a acestor versuri nu e cu totul descurajantă. Poetul nu e nici depresiv, nici anxios, pentru că are un temperament tonic. El o ia mereu de la început, cu declarații de neînvinsă voință de a înțelege, fără să accepte, ca astfel să se poată întoarce spre cunoașterea de sine. În imagini poetice rare se conturează un fel de rezumat al discursului poetic, concentrat în poezia Ierarhia Deșertăciunii, încheiată, în termenii contemporaneității absurdului. E un mod de a reînnoi ceea ce s-a mai spus, că „mîncăm absurd pe pîine”. Pluralul indică în poet un exponent în numele omului, în general, „granitul” semnificînd taina de nepătruns de care se lovește „trestia gînditoare”: „Cățărați pe Stîncile Vieții,/ vrem să înțelegem granitul ca și cum ar fi,/ o trestie conștientă de Sine. || Demolăm pilonii Naturii Iluziei Vieții,/ încercînd să punem în locul lor,/ Un Vis cu mult mai străin de noi înșine. || Ruinăm slăbiciunea,/ … devenind propriile noastre epave,/ ce rătăcesc spre nicăieri. || … Să fie ochii Societății de Consum făcuți doar pentru a/ privi Ierarhia Deșertăciunilor? Iubirea, care ar merita un comentariu al nuanțelor la care trimit imaginile poetice, este, în Vis și realitate, o: „icoană prinsă de pereții reci și insensibili,/ ai unei catedrale a desfrîului, cum este Societatea de Consum,/care ne consumă viețile,/ pentru un Sens ce nu-l vom afla niciodată.” Dincolo de jocul cuvintelor se remarcă substantivul grav ce anulează cu totul sacralitatea catedralei. E un transfer de semnificații fabricat de revolta permanent revărsată asupra tipului de societate în care trăim. Viața noastră, se lamentează poetul în Feline Existențiale: „ se vinde scump la tejgheaua Destinului,/ pentru a da gust Desfrîului,/ abonat cu cartelă de plăceri în regulă,/ la Societatea de Consum.”/… „Promisiuni Deșarte,/ și-au pierdut cheile Împlinirii,/ iar acum fac Morala cartelului de Legi,/ alături de prostituatele politiciene ale momentului”. Limbajul violent, ca săgeți poetice aruncate și contra degradării teribile a politicului, defulează o revoltă de tip nihilist, ridicată la rang de principiu. Ținta absolut actuală este încă și mai evidentă atunci cînd, în poezia Jocul de-a Viața cu Moartea, este incriminată, cam în aceiași termeni, „grădina Societății de Consum Foamete,/ drept mari atleți ai tăierilor de venituri./ Cîntarele false și isterice ale Politicii,/ ne drămuiesc cu parcimonie fiecare Clipă…”. Schimbînd subiectul, vocabula „clipă”, în raport cu „eternitatea”, actualizează o notă din arsenalul de cuvinte specifice din limbajul marelui gînditor existențialist care a fost misticul Kierkegaard. După cum atitudinea clar atee, cînd e vorba de Dumnezeu și biserică în poeziile lui Cerin, actualizează durități de limbaj, cu particularități ale existențialismului sartrean, în timp ce Matematica existenței și multe alte poezii ne readuc în memoria culturală imaginea acelei „monde cassé ” percepută critic de francezul Gabriel Marcel. Poate cea mai densă în concepte complementare „existenței”, dintre poeziile celei dintîi plachete, este Desfrîu. Sînt încercări de a da definiții, de a pune în relație lucrurile prin inversiune cu sens, din nou foarte grav acuzatoare, cum e cea cu adresă la „mănăstire”. Sigur, nefericirea ființei care scrie o asemenea poezie, vine nu numai din conștiința căderii omului în lume sub blestem divin, dar și din ceea ce ar fi o consecință, respingerea, pînă la blasfemie a nevoii de Dumnezeu. Interogația, din poezia Desfrîu, care pare că lasă cititorului libertatea de a da particulare răspunsuri, e un tertip al poetului conștient de ceea ce afirmă la modul mascat: „Existența este o nălucă prinsă între două vise, Spațiul și/ Timpul./ Pacea va fi mereu datoare Războiului cu propriile ei/ arme, Deșertăciunea Democrației și Dictatura./ Care desfrîu nu-și are mănăstirea sa și care crimă,/ democrația ei? ” Poezia continuă cu o nouă definiție a „Existenței” ca „joc de noroc”, însoțită de „Speranță”, niciodată lăsată în voia „liberului arbitru”, care i-ar da omului libertatea de a schimba ceva. Rămîne numai libertatea ființei de a judeca propria existență, etern îngrădită să poată depăși absurdul. Natura demonstrativă a poetului îl condamnă, extroversiv, la excese, încît risipește prea generos ce a adunat cu greu din biblioteca propriei vieți și a cărților. Paradoxal, același temperament e sursa puterii de a trăi autentic sentimentul de alienare, de înstrăinare și accentuată singurătate, pînă la a-și simți sufletul ca o „casă în ruină”, din care, plecată, ființa căzută în „neant”, mai are șansa de a fi sortită „Eternității”. Rămîn multe alte comentarii de făcut la cîteva cuvinte preferate ale poetului, înscrise cu majusculă. Dar, despre „Iubire”, „Dumnezeu”, „Biserică”, „Absurd”, „Clipă și Eternitate”, „Tăcere” și „Moarte”, poate, altădată. Ar merita, pentru că acestui poet nu-i lipsește inspirația rîvnită de alții, cum scria poeta Magda Cârneci, dar el trebuie să se ferească de pericolul de a rămîne un artifex, și, încă, să nu calce prea apăsat pe urmele din Bacovia ori Emil Botta, spre a nu le desfigura prin exces."


·        Ana Blandiana: "Poezia de meditatie pe care o scrie Sorin Cerin nu este o versificare de adevaruri filozofice,ci o impletire de revelatii despre aceste adevaruri.Iar raportul dintre intensitatea acestor revelatii si indoiala din care sunt construite adevarurile este chiar piatra filozofala a acestei poezii.De altfel,secretul de a putea fixa fulgerul revelatiei este o problema la fel de subtila ca si aceea a pastrarii energiei solare din zilele calde in cele reci."


·        Theodor Codreanu „Sorin Cerin este un gânditor aforistic paradoxist, de o mare mobilitate a minții, mânuind cu măiestrie antitezele, îmbinându-le oximoronic sau alternându-le chiasmatic în probleme cu mize majore din viața noastră spirituală și socială. Poezia din Liberul arbitru este o prelungire a manierei sale de meditație, impregnând-o și cu o doză potrivită de kynism (în sensul dat cuvântului de Peter Sloterdijk), reușind, totodată, performanța de a rămâne pe teritoriul lirismului autentic chiar și atunci când vituperează „Corbii vulgari necrofili și necrofagi ai Viselor”.


·        Ioan Holban „Despre expresivitatea și bogăția înțelesurilor transmise Celuilalt prin tăcere a scris pagini antologice Lucian Blaga. Poetul de azi scrie, în Marile Tăceri, o poezie a sentimentului religios, nu de amvon, însă, ci în gînd cu Dumnezeu, în meditație și în fulgerarea gîndului spre clipa Creației. Poezia lui Sorin Cerin este a unui alt Cain rătăcind în pustie, păstrînd, încă, frânturi din bucuria edenică pentru a ieși din ”menghina” lumii unde omului căzut i se surpă orizontul sufletului în ploi de foc și urme de plumb”.


·        Prof.univ.dr. Maria Ana Tupan "Meditațiile lirice ale lui Sorin Cerin au ceva din amestecul paradoxal de disperare și energie a revoltei din eseurile filosofice ale lui Emil Cioran. Sesizarea tragismului și grotescului existenței nu conduce la paralizie psihică, ci la nihilism exorcizant și blasfemitor. Sfada cu “adulterinul Dumnezeu” – apelativ șocant dar foarte expresiv pentru idea de păcat originar al lui … Dumnezeu care trebuie să fi zămislit lumea rea prin adulter cu Satana – capătă accente sarcastice în vignetele unei Biblii desacralizate, cu un Creator care meșterește firmamentul la o masă de fierar și un Diavol în care s-au contopit toți frondiștii hippy-rap-punk-porto-ricani:


[…] stelele alcoolice, ale unui Univers, lacom, meschin și cinic, băute de Dumnezeu la masa Creației,

pe cerurile înlăcrimate ale Fericirii, mâzgălite cu graffiti de Diavol,

Dacă poetul și-a propus în poemul La un grătar un exercițiu urmuzian, reușita e perfectă. Nu numai ingenioase salturi mortale pentru logica identității de pe un nivel ontologic în altul admirăm aici, ci și tropismul de o barocă inventivitate al unui Eucharist pe dos, căci într-un univers al vieții spre moarte, cel care se frânge e spiritul, cuvântul, pentru a revela un ... trup deleuzian, animalic, descris ca minuțioasa hartă anatomică a unui student medicinist. Poetul ne surprinde prin noutatea și revelația definiției aforistice, căci, după primul moment de surpriză, acceptăm peisajul moralizat al timpului, cu un trecut mort, un viitor viu și un prezent iluzoriu, contrar sentimentului comun că viața trăită e eul nostru cert, că doar prezentul există cu adevărat și că viitorul e pură ipoteză. Cerin redefinește ființa umană ca aflându-și autenticitatea în multiplicarea mentală a realității terne și ca proiect existențialist".


·        Prof.univ.dr. Mircea Muthu "Disperarea de a găsi un Sens existenței contemporane aluvionează testimoniul poetic al lui Sorin Cerin în care amurgul limbajului, asociat cu „clepsidra spartă” a timpului,este resimțit – cu acuitate tragică – de „cuvintele noastre torturate” "Meditația, întoarsă spre sine însăși de „oglinzile întrebării”sau de către „ochii” fabuloși ai Oceanului nesfârșit, se automacerează la aceeași temperatură febrilă, de arc voltaic, enunțată – in nuce –de sintagma „ploilor de foc”.


·        Prof.univ.dr. Cornel Ungureanu " Sorin Cerin propune un discurs poetic despre felul de a trece "dincolo", o reflecție și o îngândurare care are nevoie mereu de majuscule. Cu majuscule, cuvintele pot să suporte accentele apăsate ale autorului care pășește. cu atâta energie, pe tărâmurile frumos traversate de cei înzestrați cu harul preoției. Sorin Cerin ritualizează timpurile deconstrucției poetice, dacă e să înțelegem cum se cuvine desfășurarea versurilor sub steagul titlului."


·        Prof.univ.dr. Ion Vlad "Sorin Cerin si-a definit poemele din volumul "Marile Taceri""poezii de meditatie" Fara indoiala,reflexivitatea e dominanta creatiei sale, prezidate de interogatii,revolta,nelinisti si o dramatica cercetare a TACERII,topos al indoielilor,al cutezantei si al aventurii spiritului in permananta cautare a adevarului;poezia sa urmeaza unei axiologii de un intens dramatism.E lirica luciditatii,a meditatiei si a lirismului autentic".


·        Lect. univ.dr. Laura Lazăr Zăvăleanu: "Intelectual format la școala bucureșteană, dar simțind nevoia să se revendice, admirativ, de la modelul critic al școlii clujene, unde își identifică modelele exemplare în profesorii Ion Vlad și Mircea Muthu, Sorin Cerin își construiește și poezia intertextual, pentru că poetul Marilor Tăceri își declară peste tot maeștrii, identificați aici, intrinsec, cu Blaga (prin reflecție filozofică și structură prozodică uneori voit calchiată după Poemele luminii) și Arghezi.Însuși titlul volumului, Marile Tăceri, impune imperativul unui dialog implicit cu poezia lui Arghezi purtând același titlu.Căutărilor febrile din Psalmii arghezieni ale unui Dumnezeu chemat să se arate, le răspund aici interpelările fără odihnă ale unui apostat credincios, care se sfâșie, în pustia gândului și a imaginii frânt oglindite de lumea declarată, între dragoste denunțatorie și revoltă tandră, între blestem incantatoriu și rugă deghizată, de veșnic îndrăgostit, fără putință de a-și declina, în realitate, fervoarea, deși cuvântul experimentează, estet, întregul lexic blasfemiant și apocaliptic.O duplicitate izbăvitoare, în fapt, care - strigându-și drama înstrăinării și a introspecției ratate, ca și neputința întâlnirii cu celălalt sau spaima suprapunerii cu el, într-o lume al cărei sens este rătăcit în „tenebrele lagărelor de idei”, la interferența unui timp și unui spațiu ajunse “la capăt de hotar ” -,naște, in litania `a rebours, semnele creației mântuite, în plin festin cinic, “pe masa olarului iubirii"


·        Conf. univ. dr. Călin Teutișan "Poezia lui Sorin Cerin declamă o fatală nostalgie a Sensului. Gândirea poetică încearcă recuperarea lui, din fragmente disparate, readuse la un loc prin travaliul liric, închipuind o posibilă hartă reconstituită, fie și fragmentar, a lumii, dar mai ales a ființei. Metaforismul neovizionarist este cadrul de referință al acestor poeme, traversate, când și când, de parabole ale realului, "citit" în cheie simbolică, dar și ironică. Cinismul lipsește cu desăvârșire din versurile lui Sorin Cerin.Aceasta înseamnă că personajul liric ce cuvântă în paginile de față, mai exact conștiința lirică, pune o presiune etică asupra realității, forțând-o astfel să-și asume propriile adevăruri uitate."


·        Prof.univ.dr.  Cornel Moraru "Profet al neantului existențial, poetul face parte din categoria moraliștilor, rezumând într-o manieră fulgurantă precepte aforistice și proiecții aspre dintr-o viziune extatică de sfârșit de lume. Meditațiile sale dezvoltă o retorică furibundă pe tema "nonSensului Existenței", deși exprimă mai mult îndoieli decât certitudini și întrebări decât răspunsuri. Intensitatea implicării în acest demers liric atinge, pe rând, cote extreme: de la jubilație la sarcasm și de la indignare, din nou, la extaz..."


·        Prof.univ.dr. Ovidiu Moceanu "Prin cimiterele viselor, volumul semnat de Sorin Cerin, poezia marilor întrebări existențiale își caută un nou statut, construind, în texte care comunică subteran, un chip al omului interogativ. "Catedrala existenței" are capcanele ei, "Adevărul absolut" pare de neatins, "Crinii albi ai adevărului" pot ucide, "dacă nu-și aerisești cămara minții", eul poetic descoperă mai degrabă un "Dumnezeu prea amar"... Toate acestea sunt expresii ale unei stări de mare tensiune interioară, în care luciditatea săgetează revelația și limitează trăirea deplină a sensului existenței".


·        Prof.univ.dr. Dumitru Chioaru "Discurs profetic, filosofic sau poetic? - e greu de determinat în care se încadrează textele lui Sorin Cerin. Autorul le înglobează toate trei într-o formulă personală, aparent desuetă estetic, rostind însă cu suflu de poeta vates ultimele cuvinte dinaintea Apocalipsei. O apocalipsă în care lumea desacralizată și dominată de false valori sfîrșește pentru a putea regenera prin Cuvînt".


·        Prof.univ.dr. Ștefan Borbély  "Spirit profund și sincer religios, Sorin Cerin caută disperat după diamantul ascuns în negurile molozului, ale cenușii. Un întreg arsenal al modernității negative - căni ale pustiului, apa uitării, abatoare, sărbătoarea continuă a suferinței, maimuța de lemn putrezit etc., etc. - e chemat să denunțe, în versurile sale, "armele letale ale societății de consum" și "ospiciul" alienării prin mercantilizare a existenței noastre de fiecare zi. Tonul e apodictic, pasional, profetic, nu admite nuanțe sau replici. "Noii pași ai credinței" sunt enunțați peremptoriu ca speranță a mântuirii colective, "lumina divină" se întrezărește, izbăvitor, la capătul încă îndepărtat al supliciului, însă, pe moment, poetul pare să fie preocupat exclusiv de retorica eschatologică, întrezărind decădere, demisie morală sau ruine cam peste tot pe unde-l poată pașii sau privirile"


·        Gheorghe Andrei Neagu "Definitoriu pentru acest autor pare să fie pe drept cuvânt, îndoiala, drept piatră de temelie a poemelor sale(Greșeala pag.73)Îl felicit pe autor pentru cutezanțele sale stilistice din "Din ochii luminii divine pag.81 precum și din celelalte păcate cuibărite în sânul lui creator. Cred că literatura română are în Sorin Cerin un scriitor al mileniului 3 care trebuie abordat cu mai multă insistență de critica de specialitate"


·        Marian Odangiu “Lirica lui Sorin Cerin este una a întrebărilor esențiale: relația Ființei cu Divinitatea într-o lume din ce în ce mai distorsionată valoric ( și distorsionantă în același timp !), dispariția unor repere fundamentale - atrăgând după sine interogații copleșitoare și infinite neliniști -, absența tot mai tulburătoare a unor Adevăruri care să deschidă calea spre Mântuire, îndoielile profund demotivante asupra Sensului Vieții, absurd înălțat la rang de rațiune existențială alimentează spaima și angoasele poetului. Versurile sale dezvoltă astfel o veritabilă retorică a disperării, în care, aidoma unei insecte halucinate de Lumină, autorul lansează întrebări fără răspuns, caută confirmări acolo unde acestea au intrat de mult în disoluție, navighează îndurerat dar lucid printre imagini și metafore de elevată și convingătoare pregnanță, construiește scenarii apocaliptice despre Viață, Iubire și Moarte…”

 

·        Eugen Evu :"...cărțile par a fi obiecte de cult-cultură-proprie testamentară ale unui ceremonial, …al neo-cunoașterii, platonic-socratice sub semnul “Guvernământului General al Genezei” bunăoară. Ceea ce merită considerat este și imperativul transparent al autorului de a comunica în limba natală, românească. Singurătatea atribuită Sacrului este totuși a ființei umane în ipostaza ei reductivă, a condiției umane….Cum Vinea scria, poetul vede idei ale sale, sau oglindire în ‘odaia cu oglinzi’ a bibliotecii universale. Un destin desigur personal, in mare parte asumat, nota bene.În volumul Politice, la extrema lui H.R. Patapievici poetul este bine-știutor al problemei eliadești, al “căderii umanului în zoon politikon”…Între raționalism și iraționalism, Sorin Cerin navighează pe Oceanul Interconnection."

Aprecieri critice despre opera filozofică și aforistică la Sorin Cerin

·        Fabrizio Caramagna declara despre Sorin Cerin în Culegere de înțelepciune, că este:"O operă monumentală ce scrie istoria aforismului. Sorin Cerin este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori de aforisme. Este autorul monumentalei lucrări, care scrie în prezent istoria aforismului, intitulată Culegere de Ințelepciune, ce include 11 486 de aforisme, structurate în 14 volume. Culegere de înțelepciune este considerată una dintre cele mai extinse opere din domeniul aforistic, până în prezent."


·        Prof.univ.Dr  Ion Dodu Bălan considera despre Sorin Cerin că:" este un autor de studii filozofice pe teme îndrăznețe și ambițioase despre nemurire, efemeritate și eternitate, despre moarte, neant, aneant, credință, dor, etc.În fața unei asemenea creații suntem datori să stabilim nuanțe, să așezăm specia în istoricul ei.Specia aceasta zisă sapiențială cunoaște o îndelungată tradiție în literatura universală, de la Homer la Marc Aureliu, François de la Rochefoucauld, Baltazar Garcian, Arthur Schopenhauer și numeroși alții iar în literatura română de la cronicarii secolelor XVII și XVIII, la Anton Pann, Constantin Negruzzi, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu,Lucian Blaga, George Călinescu până la Corneliu Vadim Tudor.Marele critic și istoric literar, Eugen Lovinescu, exprima odată părerea și sublinia „caracterul aforistic”, sapiențial, ca una dintre particularitățile care fac originalitatea literaturii române, găsindu-i justificarea în legătura cu firea poporului român, iubitor de proverbe admirabile.Chiar dacă a trăit un timp în afara țării, Sorin Cerin și-a purtat după cum ne spun aforismele sale – țara în suflet, fiindcă vorba ilustrului poet Octavian Goga „ori unde mergem suntem acasă pentru că până la urmă toate drumurile se isprăvesc în noi”.În aforismele lui Sorin Cerin descoperim experiența proprie a unui suflet sensibil și a unei minți lucide, dar și Welthanschaung-ul neamului din care face parte, exprimată într-o formă concentrată, densă.Sorin Cerin este un „moralist” cu o gândire și sensibilitate contemporană. Unele din aforismele sale concentrate ca energia într-un atom, sunt adevărate poeme într-un vers.Multe din formulările sale gnomice sânt expresia unei minți iscoditoare, a unei gândiri pătrunzătoare, echilibrate, bazată pe observarea pertinentă a omului și a vieții, dar și pe o bogată informație livrescă.Astfel, el se încumetă să definească nemurirea ca „eternitatea clipei” și recunoaște „libertatea destinului de a-și recunoaște propria sa moarte în fața eternității”, „clipa eternă a lui Dumnezeu care se oglindește la infinit în Cunoaștere, devenind trecătoare, deci Destin care este imaginea nemuririi”.”Nemurirea este pustiu doar pentru cei care nu iubesc”,”nemurirea este jocul de lumini al Ființei cu Destinul pentru a înțelege ambii importanța iubirii.Firește literatura gnomică, sapiențială, e dificil de realizat, dar Sorin Cerin are resurse pentru a o realiza pentru cele mai mari exigențe.A dovedit-o în capacitatea de a pune Absolutul în corelație cu Adevărul, Speranța, Credința, Păcatul, Minciuna, Iluzia, Deșertăciunea, Destinul, Absurdul, Fericirea, etc.Un exemplu de corelare logică a astfel de noțiuni și atribute ale Ființei și Existenței, ni-l oferă aforismele despre Dor din volumul Revelații 21 Decembrie 2012.Bogate și variate în conținut și expresie, definițiile, judecățile de valoare asupra uneia dintre cele mai specifice stări sufletești ale românului,”Dorul”, noțiune greu traductibilă în alte limbi, pentru că e altceva decât saudode-le portughez, soledad-ul spaniol, spleen-ul englez, zeenzug-ul german, melancolie,francez.Firește, mai este loc pentru îmbogățirea acestui capitol, dar ce s-a realizat este foarte bun. Iată câteva exemple care pot fi luate de „pars pro toto” pentru ambele cărți: „Prin dor vom fi mereu împreună loviți de aceleași valuri ale Destinului ce vor să ne despartă nemurirea de eternitatea lacrimii noastre”, „Dorul este cel care a dat întreaga eternitate la o parte pentru a se putea naște într-o zi ochii tăi”,„Dorul este libertatea de a fi a iubirii”,„Dorul este focul care arde viața pregătind-o de moarte”.".


·        Prof.univ.Dr. Adrian Dinu Rachieru afirmă:"..putem, pensa, desigur formulări citabile, chiar memorabile.Viața de pildă, este "epopeea sufletului", viitorul ni se înfățișează ca "părintele morții".În fine părăsind "lumea țărânei" intrăm în spațiul virtual, în "eternitatea clipei" (ce ni s-a dat).


·        Prof. univ. dr. Florentin Smarandache, sublinia despre opera aforistică a lui Sorin Cerin, în revista Destine literare, nr. 39, pag. 92, iulie-octombrie 2016,[32] sub titlul, Un Expatriat și Repatriat Scriitor Român, că, cităm:"Am citit cu interes volumele de aforisme și de suflet ale scriitorului Sorin Cerin. Am afinități deosebite pentru literații care au cunoscut exilul, deci au fost în aceeași situație ca subsemnatul. După mineriade, emigrează în Statele Unite, unde locuiește câțiva ani, apoi revine în România. Domnul Cerin, născut în anul 1963, la Baia Mare, a urmat studiile la Institutul de Limba și Cultura Italiană din București. În prezent este membru de onoare al Asociației Canadiene a Scriitorilor Romani.A debutat cu poezie în anul 1986, iar în volum cu romanul Destin în anul 2003. În ultima perioadă s-a dedicat aforismelor și meditațiilor filozofice (logica și fenomenologia coaxiologica).Mulți critici au evidențiat valoarea scrierilorsale, pecum Adrian Dinu Rachieru (―formulări citabile‖), Al. Florin Tene (―sensurile adânci ale revelațiilor‖), Maria Ana Tupan (―amestecul paradoxal de disperare și energie‖), Ion Vlad (―reflexivitatea e dominantă creației sale‖), Cornel Moraru (―profet al neantului‖), Theodor Codreanu:―Sorin Cerin este un gânditor aforistic paradoxist‖ –cu care subscriu din plin.În creațiile sale se simt reverberații paradoxiste (―Ploi de foc‖), pesimiste (‗‘Nonsensul existenței‖, ―Învață să mori‖), metaforice (―Zâmbetul este floarea sufletului‖), logice(―Bineînțeles că și moartea dispare odată cu ființa‖).Unele aforisme sunt memorabile, transformând autorul lor într-un eseist important. Așteptam cu interes noile sale volume."


·        Prof.Dr. Ion Pachia-Tatomirescu susține:"un volum de aforisme, Revelații – 21 Decembrie 2012, paradoxiste în majoritatea lor, salvându-se printr-un „curcubeu“ în treizeci și șase de „culori-teme“ – un curcubeu propriu deci –, ca un steag fluturând în cerul, în priveliștea Ființei (luăm sintagma în accepțiunea lui Platon, din Phaidros, 248-b), ori din înrăzărita margine a Ei, pentru că autorul, deopotrivă poet, romancier și sofist, „părinte al coaxialismului“, sau lirosof, du-pă cum i-ar fi zis Vl. Streinu (pe vremea cercetării operei lui Lucian Blaga), știe să se exercite întru catharsis pe arcul-orizont al cunoaș-terii metaforice din complementaritatea bătrânei, veșnicei Câmpii a Adevărului" sau "Înstrunarea paradoxistă a aforismelor lui Sorin Cerin într-un „curcubeu“ de treizeci și șase de „culori-teme“ – cum spuneam mai sus – încearcă să circumscrie „sacrei date“ de 21 decembrie 2012: absolutul («Absolutul Omului este numai Dumnezeul său»), absurdul («Absurdul Creației este Lumea născută pentru a muri»), adevărul («Adevărul este zăpada topită a Cunoașterii, din care răsare iluzia lumii»), amintirea («Amintirea este lacrima Destinului»), cunoașterea («Cunoașterea se limitează la a nu avea limite»), cuvântul («Cuvân-tul este esența păcii pe care a făcut-o Dumnezeu cu sine, realizând că este lipsa din neant: dorul neantului»), destinul («Destinul este urma lăsată de gândul lui Dumnezeu în lumea sufletului nostru»), deșertă-ciunea («Deșertăciunea renaște doar la maternitatea visului de a trăi»), dorul («În dor stă întreaga esență a lumii»), Divinitatea Supremă / Dumnezeu («Dumnezeu nu poate lipsi din sufletul unui om care iubește fiindcă iubirea este Dumnezeu»), existența («Existența se hrănește cu moartea pentru a naște viața»), fericirea («Fericirea este Fata Morgana a acestei lumi»), ființa («Ființa și Neființa sunt cele două căi ale lui Dumnezeu, pe care le știm noi, din infinitatea de astfel de căi»), filosofia («Filosofia este desăvârșirea frumuseții spiritului uman în fața existenței»), frumusețea («Frumusețea este poarta deschisă către grațiile cerului»), gândul («Gândul a născut lumea»), genialitatea («Genialitatea este floarea care răsare numai stropită cu apa perfecțiunii») / geniul («Geniul înțelege că unica frumusețe a lumii constă în iubire»), greșeala («Greșeala nu poate greși niciodată»), haosul («Haosul este sensul ființei față de perfecțiunea neființei»), iluzia («Iluzia este esența regăsirii în neant»), infinitul («Infinitul este gardianul întregii existențe»), instinctul («Instinctul este simțirea de către neființă a ființei»), iubirea («Iubirea este unica arie a împlinirii din simfonia absurdului»), lumina («Lumina este marea revelație a lui Dumnezeu față de el însuși»), moartea («Moartea nu poate muri»), ochiul / ochii («În spatele ochilor se ascunde sufletul»), politica («Gunoaiele umanității își găsesc singure locul: sunt bogate!»), răutatea («Răutatea este dimensiunea de bază a umanului, în numele binefacerii sau al iubirii»), religia («Religia este speranța îndoctrinată»), Satan («Satan este cel mai mare deschizător de drumuri al omenirii»), sinuciderea («Societatea este structura sinuciderii colective cel mai adesea inconștiente sau foarte rar conștiente»), speranța («Speranța este cel mai apropiat partener»), timpul («Timpul primește moartea, trecând în amintire Destinul»), viața («Viața este naufragiul timpului pe țărmul morții»), viitorul omenirii și 21 decembrie 2012 («Viitorul este legământul făcut de Dumnezeu cu viața» / «Începând cu 21 decembrie 2012, veți realiza că moartea este veșnica viață curățită de murdăriile acestei lumi»), și visul («Visu-i împlinirea nonsensului»)."


·        Al. Florin Țene afirma despre volumul de aforisme intitulat Revelații că: "recenta carte a scriitorului Sorin Cerin”Revelații-21 Decembrie 2012”apărută la editura PACO-2008,București, cu o ” postfață” pe ultima copertă semnată de Al. Florin Țene, este structurată în 36 de secvențe cuprinzând cuvinte asupra cărora filozoful s-a aplecat, explicându-le și interpretându-le filozofic și chiar etimologic.Înainte de a plonja, prin interpretare, în sensurile adânci ale revelațiilor trebuie să explicăm ce înseamnă acest cuvânt,ce stă la baza și etimologia lui.Cuvântul vine de la latinul revelatio, însemnând o dezvăluire, neașteptată descoperire a unui adevăr ascuns,a unei taine,a unui talent.În concepție religioasă însemnând o dezvăluire a voinței lui Dumnezeu, făcută unor persoane,în mod supranatural.Cartea are substanță filozofică,chiar dacă reflecțiile lui Sorin Cerin sunt cugetări, aforisme sau apoftegme,ordonate tematic și alfabetic,de fapt sunt adânci expresii ce exprimă o substanță filozofică, uneori cu sens de previziune.Spuneam mai de mult că sunt probleme pe care le poți înțelege prin lecturi și lecturi prin care îți poți limpezii și înțelege problemele. Cartea de față face parte din a doua categorie, îmbogățind pe cititor cu suportul și înțelepciunea unor meditații profunde și originale.Sorin Cerin, prin această carte, se înfățișează cititorilor săi cu un bagaj de cultură vastă și cu o referință variată. Îmi dau seama că îl are ca model pe Bergson, dar și pe existențialiști. Nu este departe de Goethe și-l cunoaște pe Socrate care spunea: Căci atunci întreaga veșnicie nu pare a fi altceva decât o singură noapte senină. De la acest punct pornesc Revelațiile autorului nostru. Iată ce frumos spune: Viața este epopeea sufletului printre clipele irosite ale eternității.Aceste cugetări sunt adevărate micropoeme și ele exprimă sensuri, trăiri, interpretări ce-l apropie de axiomele școlii ionice,principiile deveniri lui Heraclit: Destinul nu poate începe și nici sfârși,fiind sinele începutului și sfârșitului. Autorul acestui volum de revelații este un bun cunoscător al limbii române și exprimă o logică, originală, a cuvintelor din care, uneori, izvorăște ilogicul sensurilor date de cuvinte sau din propozițiile formulate. El iubește schemele filozofice cu depășirile limitelor cunoașterii, prin ontologic ajungând la gnosologic.Unde metafora,comparația fără termenul de comparat, are rolul de pelerină de sub care autorul scoate mâna să „vadă“ dacă ”plouă“ cu lumină. Și întradevăr plouă cu lumina înțelepciuni,fiindcă autorul cunoaște faptul că limba română are posibilitățile infinitului în exprimare. Fericiți aceia care n-au amețit aplecându-se peste abisul ei."


Culegere de înțelepciune

Una dintre cele mai prestigioase edituri românești, Editura Eminescu îi publică în toamna anului 2009 întreaga operă sapiențială incluzând toate volumele de aforisme scoase înainte cât și alte volume care nu au văzut lumina tiparului până la acea dată.Academicianul Gheorghe Vlăduțescu , filosof, una dintre cele mai mari somități din cadrul filosofiei culturii și umanismului consideră despre :" Culegere de înțelepciune:"Literatura sapiențială are o istorie, poate, veche cât scriitura însuși.Nu numai în Orientul Antic, dar și în vechea grecie „ înțelepții” au ales forma apoftegmatică (sentențiară), ușor memorabilă, pentru a face, ceea ce se numea în tradiție elină, paideia, o educație a sufletului pentru o formare a lui.Și în cultura românească tradiția este bogată.Dl. Sorin Cerin se înscrie în ea făcând o operă de tot remarcabilă.Maximele – reflecțiile sale concentrează o experiență de viață și culturală și din prea plinul ei se împărtășește altora.Tuturor acelora care vor deschide paginile acestei cărți de învățătură, ca orice carte bună, ea le va răsplăti prin participare la înțelepciune, gândul bun al lecturii ei.Această considerație asupra operei sapiențiale ceriniene a apărut în:Destine literare din Canada paginile 26 și 27, nr.8, Decembrie 2009,Oglinda literară nr.97, ianuarie 2010, pagina 5296 [33]De pe coperta acesteia aflăm următoarele: “Culegerea de față conține toate volumele de aforisme tipărite dar reeditate acum, cât și cele ce urmau să vadă lumina tiparului până la această dată.Este o ediție de referință a operei sapiențiale ceriniene.Deschizând cartea aflăm de pe prima pagină ce anume lucrări conține:"În această culegere este publicată întreaga operă de aforisme scrise până la data bunului de tipar din octombrie 2009 de autor, însumând 7012 aforisme. În anul 2014 apare publicată întreaga operă aforistică a autorului sub titlul de Culegere de Înțelepciune- Opere Complete de Aforisme- Ediție de Referință [39]] In limbile română și engleză, respectiv, Wisdom Collection - Complete Works of Aphorisms - Reference Edition[40], culegere care conține un număr de 11486 de aforisme publicate anterior în 14 volume, incluse în actuala publicație.


COAXIALISMUL – SISTEMUL FILOZOFIC AL LUI SORIN CERIN

Coaxialismul este un sistem filozofic susținut și dezvoltat de Sorin Cerin. Coaxialismul susține implicit unicitatea Adevărului Absolut. În cadrul coaxialismului, fiecare factor creator reprezintă nu numai un număr pentru toți ceilalți factori creatori dar și un cuvânt prin care se definește numărul respectiv, un înțeles semantic, care formează “Limbajul Pur Universal”. Totalitatea cuvintelor “Limbajului Pur Universal” formează “Expresia Unică” a “Conștiinței Universale”. Odată ce totul este definit printr-o raportare la continuumul infinit și Expresia Unică a Conștiinșței Universale, va primi acest deziderat de continuitate de la continuitatea Limbajului Universal, ce definește continuumul infinit aflat într-o continuă ascensiune datorită funcției logice ce a survenit odată cu asimptotismul și tangențiabilitatea generând primul paralelism și odată cu acesta adevărul coaxiologic. Dacă în fenomenologia lui Husserl logica omului devine o conștiință a limbajului universal, la Cerin aceasta este doar o simplă logică a omului și nicidecum logica coaxiologică, întrucât logica omului este bazată pe cunoaștere iar cunoașterea la rândul ei este un simplu cuvânt matrice din infinitatea de astfel de cuvinte ale Limbajului Pur Universal, care privit ca unicitatea, ca întreg, determină Expresia Unică a Conștiinței Universale și de aici adevărul unic care nu poate fi fragmentat. Cerin susține că atunci când s-au determinat etern și bineînțeles infinit caractersiticile continuumului infinit calitatea pe care o are reperul negației este tocmai aceea de a anula asimptotismul continuumului infinit reperat astfel de către Formele Intangibile fapt care definește tangențiabilitatea ca opus al asimptotismului. Tangențiabilitatea este aceea care va deveni liantul dintre lipsa de început al asimptotismului și continuumul care va deveni continuumul infinit ca o eternă continuitate către un nou și etern Limbaj Pur Universal. Astfel Limbajul Pur Universal definit ca finit se realizează prin intermediul tangențiabilității prin unirea datorata tangențiabilității a asimptotismului ca primă caracteristică a continuumului infinit cu structuralizarea acestui continuum infinit definită și prin Limbajul Pur Universal unde primește valențele de continuitate, tocmai datorită tangențiabilității care unește această structuralizare cu funcția asimptotică ce-i va da impulsul de continuitate.

Dr.Henrieta Anișoara Șerban , cercetator la Institutul de Filosofie al Academiei Romane, considera despre Coaxialismul, carte apărută în anul 2007 unde Cerin susține pentru prima oară principiile a ceea ce consideră a fi coaxialism, că: Aceasta carte reprezinta o contributie temerara la filosofia contemporana. Nefiind o simpla sinteza, lucrarea aduce o viziune originala despre adevar si iluzie, despre absolut si viata. “Ce suntem noi în afara de un vis nebun al unui înger complexat de Sine pierdut undeva în ierarhia numerologiei?” (p.5), se întreaba autorul declansând un captivant periplu filosofic, cu deschidere spre o filosofie a constiintei, contextualism si filosofia mintii, precum si catre critica reprezentationalismului si postmodernism. Lucrarea este structurata în unsprezece capitole. Capitolele pot fi interpretate în triade. Primele trei ar fi o introducere în aria tematica a coaxiologiei. Astfel, primul capitol trateaza “Scopul, Ierarhia, nasterea numerologiei si a Factorului Primordial UNU”, cel de-al doilea “Instinctul, Matricea, Ordinea si Dezordinea, Dogma”, al treilea “Starea de fapt, Cunoasterea Deschisa si Cunoasterea închisa, Coaxialismul si Coaxiologia”. Urmatoarea triada ar fi constituita din interpretarea a trei aspecte ale exemplaritatii umane, prin capitolele “Amprenta si Amprenta Karmica, Genialitatea”, “Iubirea sau Constiinta individuala a Omului” si “Constientizarea sau Cunoasterea în Coaxiologie”. Ultima triada, sa zicem, de factura semantica si hermeneutica, se preocupa de “Reflectii asupra filosofiei, Strainul din Om, Dimensiunea Vietii”, “Coaxiologia semantica” si “Adevarul semantic, Cunoasterea Semantica, Oglinda Semantica si Motivul Creatiei”. Capitolul al zecelea, “Ontologia Semantica, Neoontologia Semantica, Semantica Coaxiologica, Structuralizarea Semantica a Matricei Noastre”, valorifica ideile din arhitectonica filosofica precedenta. În fine, ultimul capitol ofera modelari matematice ale ideilor si conceptelor expuse în lucrare, precum si pentru relatiile dintre acestea. Într-o descendenta ideatica schopenhauriana, nietzscheana si wittgensteiniana, autorul enunta principiile a ceea ce el numeste “coaxialism”: 1. Unica filosofie adevarata este aceea care accepta ca Omul nu cunoaste Adevarul, deci implicit, nici filosofia; 2. Omul nu va cunoaste niciodata Adevarul Absolut si nici Cunoasterea Absoluta, întrucât întreaga lui existenta este axata pe Iluzia Vietii; 3. Orice sistem filosofic sau filosof care va pretinde ca spune Adevarul este un mincinos; 4. Coaxialismul este prin excelenta filosofia care NU pretinde ca spune Adevarul, dar care accepta aplicatii care sustin raportarea Iluziei Vietii la Adevar; 5. Esenta Adevarului consta în reflectarea acestuia la Elementele aparute înaintea sa, cum sunt cele ale Cunoasterii Deschise provenite din Starea de Fapt; 6. Coaxialismul accepta operarea cu opusii opusilor Existentei, cu sau fara a fi necesara raportarea la aceasta, determinând coaxiologia; 7. Fiecare Opus are la Infinit un alt Opus identic cu el; 8. Cu cât un Opus este mai departat, adica între el si elementul opozabil sunt intercalati un numar mai mare de opusi, cu atât similitudinile dintre acestia vor fi mai pronuntate, iar cu cât numarul opusilor intercalati între cele doua Elemente va fi mai mic, cu atât contrastele dintre acestia vor fi mai pronuntate; 9. Cum putem vorbi de Universe fara substrat în Existenta, putem vorbi de Cunoastere fara substrat în esenta, deci fara subiect; 10. Factorul va fi întotdeauna opusul infinitatii fata de care se va raporta ca finit, la fel cum Cunoasterea se raporteaza la necunoastere si Viata la Moarte.În acceptiune Coaxiala, Factorul va echivala cu Dumnezeu, Unicul Creator, dar si Întâmplator fata de lumile sale; 11. În lumile fiecarui Factor Creator si Unic Întâmplator se vor reflecta toti ceilalti Factori Creatori si Unic Întâmplatori, sub forma de numere, de la UNU, care este Factorul Primordial, pâna la un Infinit minus UNU de Factori Creatori si Unic Întâmplatori. (p.5-7) Desigur cineva s-ar putea întreba cum se sustine aceasta cuantica unitara? Dar a ridica la modul serios aceasta întrebare ar însemna sa nu întelegem ca aici este vorba despre niste modelari sugestive si nu despre surprinderea Adevarului Metafizic (ceea ce ar contrazice tocmai principiile coaxiologiei). Abundenta de majuscule si evidentieri din text vorbesc foarte probabil despre experienta americana a autorului, în acelasi timp evidentiind, cu o anumita ironie, setea pentru absolut, pentru perfectiune, pentru adevar si pentru idea pura a filosofiilor dintotdeauna. Astfel prin citatul urmator, putem în acelasi timp exemplifica observatia mentionata si putem clarifica o idee-columna a lucrarii în discutie: “Coaxiologia este filosofia ce poate determina mai în profunzime importanta Factorului (…) – care este si un numar, printre alte aspecte, n.m. – produs de Esenta unui Element al Starii de Fapt Matriceale, de Instinct. (…) Factorul va fi demiurgul care prin propria sa capacitate de constientizare va încadra în sine noi si noi Elemente ale Cunoasterii Închise evaluând, fara sa le cunoasca în amanunt, si Elementele Cunoasterii Deschise. (…) Omul este un astfel de Factor cu toate ca se afla la o scara ierarhica mult mai neînsemnata decât Marii Creatori”. (p.51-2) Autorul ne explica modul coaxial (în cele din urma, structuralist) de a privi lumea, ca amestec paradoxal de bine si rau, de divin si demonic, de uman si rational, ce da nastere Iluziei Vietii si este sustinut, printr-un feed-back, tocmai de aceasta Iluzie a Vietii. (p.53 sqq) “Nu stii ca numai în lacurile cu noroi în fund cresc nuferi?”, întreba, deja într-un mod “coaxial”, Lucian Blaga. Poezia filosofica eminesciana a iluziei vietii, ca un exemplu, în “Floare albastra” (un motiv romantic, dar si coaxial, care apare si în literatura germana la Novalis si la Leopardi), vorbeste despre mariajul paradoxal al infinitului cu dorintele, despre mariajul paradoxal dintre cunoasterea filosofica, care tinde spre absolut si cunoasterea terestra prin intermediul dragostei, tulburând inima omului, ca factor creator stimulat de iubire. Ca si în literatura sa, Sorin Cerin îmbina valorificarea filosofiei universale cu cea a marilor reusite filosofice românesti. Spre ilustrare, cititorul poate sa întrevada strabatând paginile cartii atât amprente din filosofia lui Schopenhauer – sa ne amintim de faptul ca omul ca subiect stiutor se cunoste pe sine ca subiect înzestrat cu vointa si nu poate deveni subiect pur al cunoasterii fara ca vointa sa dispara, pentru a elimina raportarea la ceea ce am putea dori în privinta sa, deoarece reprezentarea este marcata de dorinta, asa cum reiese din lucrarea sa Lumea ca vointa si reprezentare –, a lui Nietzsche – vezi spre exemplu ideea “Lumea aparenta este singura adevarata; lumea ‘reala’ este pur si simplu o minciuna”, din Amurgul idolilor, cap. 3, aforismul 2 – a lui Wittgenstein II – filosofia reprezinta (re)organizarea a ceea ce stim dintotdeauna, iar limbajul este o “activitate”, un “joc” în cadrul unor “forme de viata”, o suma de fenomene diferite, poate înrudite unele cu altele, dar în feluri foarte diferite. Cât despre “adevar” îi putem asocia urmatorul citat sugestiv din Philosophical Investigations, Oxford, 1953, 9, § 68: “taria firului nu sta în faptul ca o fibra merge de la un cap la altul, ci din suprapunerea a mai multe fibre”. În acelasi timp, ideea de factor creator care se “lupta” cu lumea prin efortul de a smulge adevaruri impartiale si din start paradoxale are ecouri puternice din filosofia misterului asa cum apare în opera lui Lucian Blaga. Comparatia cu Blaga nu se opreste aici, putându-se identifica magistrale de investigatie în directia cunoasterii luciferice-paradisiace si a cunoasterii închise-deschise, a matricei, a factorului creator etc. Lucrarea se remarca si prin valentele literare, printr-un limbaj filosofic cu o amprenta puternic personalizata si literara, nota distinctiva a unui debut filosofic interesant.

Maxime celebre de Sorin Cerin

·        Doar muritorii caută nemurirea fiindcă nemuritorii nu știu ce este aceasta.

·        Zâmbetul este floarea sufletului.

·        Dumnezeu este sufletul pereche al întregii lumi.

·        Să fim optimiști, iubirea mea cea mare, fiindcă avem de partea noastră clipa și nu Destinul, fiindcă avem eternitatea acestei clipe și nu timpul, fiindcă ne avem pe noi, acum și aici, și nicăieri în urma clipei, fiindcă va ninge cu timp, și această urmă va fi îngropată de stele căzătoare, devenind o amintire a unei lumi trecute.

·        Totul este deșertăciune în afară de iubire. Războaiele, structuralizările sociale bolnave, mizeriile acestei lumi se datorează înstrăinării oamenilor de sinele lor care este Iubire și atât.

·        Bineînțeles cã și moartea dispare odatã cu ființa


Informații bibliografice