Gravitația

Coperta unu
MultiMedia Publishing - 862 pagini

Prezenta lucrare abordează gravitația din punctul de vedere al fizicii fenomenlogice cu accent pe testele gravitaționale, al epistemologiei și metodologiei utilizate de oamenii de știință, și al ontologiei gravitației, spațiului și timpului.

 Gravitația are un caracter universal, dar puterea sa scade rapid cu distanța, fiind cea mai slabă dintre cele patru forțe fundamentale ale fizici. După descrierea gravitației de către Newton ca forță, relativitatea generală consideră că gravitația este o consecință a curburii spațiu-timpului datorită distribuției maselor. Conform teoriei actuale principale, gravitația a apărut odată cu nașterea Universului, în perioada epocii Planck, după Big Bang. În prezent, se încearcă dezvoltarea unei teorii cuantice care să unifice gravitația cu celelalte trei forțe fundamentale din natură. Mecanica cuantică cu teoria câmpului cuantic și relativitatea generală, sunt teoriile fundamentale în cadrul cărora este abordată gravitația.

 Evoluția în timp a conceptului de gravitație este împărțit în principalele perioade istorice: perioada prenewtoniană, gravitația newtoniană, relativitatea generală și gravitația cuantică (inclusiv teoria finală care unește gravitația cu celelalte forțe fundamentale). Un capitol special este dedicat rolului gravitației în cosmologie.

 Relativitatea generală a apărut ca un model extrem de reușit pentru gravitație și cosmologie, care a depășit pānă acum multe teste observaționale și experimentale neechivoce. Cu toate acestea, există indicii puternice că teoria este incompletă. Problema gravitației cuantice și chestiunea realității singularităților spațiu-timp rămān deschise. Datele observaționale care sunt luate ca dovadă a energiei īntunecate și a materiei īntunecate ar putea indica nevoia unei noi fizici. Chiar și așa cum este, relativitatea generală este bogată īn posibilități de explorare ulterioară. Relativiștii matematici caută să īnțeleagă natura singularităților și proprietățile fundamentale ale ecuațiilor lui Einstein, īn timp ce relativiștii numerici rulează simulări computerizate din ce īn ce mai puternice (cum ar fi cele care descriu găurile negre care fuzionează). Un secol după introducerea sa, relativitatea generală rămāne o zonă de cercetare foarte activă.


 CUPRINS:


1. Gravitația pre-newtoniană

 - 1.1. Spațiul și timpul

 - - Realism și anti-realism

 - 1.2 Fizica lui Aristotel

 - - Metode

 - - Concepte

 - - - Elemente și sfere

 - - - - Sfere celeste

 - - - Schimbări terestre

 - - - Locul natural

 - - - Mișcarea naturală

 - - - Mișcarea nenaturală

 - - - - Întâmplarea

 - - - Continuum și vid

 - - - Viteză, greutate și rezistență

 - - - Patru cauze

 - - - - Materială

 - - - - Formală

 - - - - Eficientă

 - - - - Finală

 - 1.3 Legile lui Kepler

 - - Comparație cu Copernicus

 - - Accelerația planetară

 - 1.4 Teste gravitaționale

 - 1.5 Aspecte specifice

 - - Gravitația Pământului

 - - Ecuațiile pentru un corp care cade aproape de suprafața Pământului

 - - Gravitația și astronomia

 2. Gravitația newtoniană

 - Revoluția științifică

 - Era modernă

 - - Teoria lui Newton a gravitației

 - - Explicații mecanice ale gravitației

 - - Principiul echivalenței

 - 2.1. Spațiul și timpul

 - - Absolutism și relaționalism

 - - - Leibniz și Newton

 - 2.2. Legea lui Newton a gravitației universale

 - - Forma modernă

 - - Corpuri cu extensie spațială

 - - Forma vectorială

 - - Comparație cu forța electromagnetică

 - 2.3 Constanta gravitațională universală, G

 - 2.4 Legea inversului pătratului în gravitație

 - - Formula

 - - Justificare

 - - Gravitația

 - 2.5 Gravitația Pământului

 - - Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului

 - 2.6 Greutatea și imponderabilitatea

 - - Greutatea în mecanica newtoniană

 - - Istorie

 - - - Newton

 - - Relativitatea

 - 2.7 Mareele și gravitația

 - - Caracteristici

 - - Constituienți

 - - Istoria fizicii mareelor

 - - Forțe

 - - Ecuațiile de maree ale lui Laplace

 - - Mareele oceanelor

 - - - Amplitudine și ciclu

 - - - Batimetrie

 - - Mareea Pământului

 - - - Forța fluxului

 - - - Mareea corporală

 - - - Ceilalți contribuabili ai mareelor Pământului

 - - Mareea atmosferei Pământului

 - - - Caracteristici generale

 - - Mareele lunare

 - - - Componenta principală lunară semi-diurnă

 - 2.8 Câmpul gravitațional

 - - Mecanica clasică

 - 2.9 Gravitația în interiroul unei planete (Teorema carcasei)

 - - Dovezile lui Newton

 - - - Forța pe un punct în interiorul unei sfere goale

 - - Modelul preliminar de referință al pământului (PREM)

 - 2.10 Gravitația și accelerația

 - - De la accelerație la geometrie

 - 2.11 Energia sateliților

 - - Energia orbitală specifică

 - - Ecuația vis-viva

 - - Energia pentru orbite eliptice

 - - Viteza de scăpare

 - - - Prezentare generală

 - - - Traiectoria

 - 2.12 Sateliți artificiali

 - - Zborul orbital

 - - Lansarea pe orbită

 - - Stabilitate

 - - Orbite

 - - Manevre orbitale

 - - Deorbitarea și reintrarea

 - - Orbite circulare ale sateliților

 - - - Accelerația circulară

 - - - Viteza vectorială

 - - - Ecuația mișcării

 - - - Viteza unghiulară și perioada orbitală

 - - - Energia

 - - - Delta-v pentru a atinge o orbită circulară

 - - Orbite eliptice

 - - - Viteza vectorială

 - - - Perioada orbitală

 - - - Energia

 - - - - Energia în termeni de axa semi-majoră

 - - - - Derivare

 - - - Unghiul căii de zbor

 - - - Parametrii orbitali

 - - - Sistemul solar

 - - - Traiectorie eliptică radială

 - 2.13 Gravitația artificială

 - - Centrifugal

 - - - Mecanism

 - - - Zborul în spațiu cu echipaj uman

 - - - Centrifuge

 - 2.14 Anti-gravitația

 - - Efecte convenționale care imită efectele anti-gravitației

 - - Soluții ipotetice

 - - - Scuturi gravitaționale

 - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950

 - - - A cincea forță

 - - - "Unități distorsionate" în relativitatea generală

 - - - Breakthrough Propulsion Physics Program

 - - Încercări experimentale și comerciale

 - - - Dispozitive giroscopice

 - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown

 - - - Cuplarea gravitoelectrică

 - - Premiul Göde

 - 2.15 Proliferarea teoriilor post-newtoniene

 - 2.16 Explicarea mecanică a gravitației

 - - Ecranare

 - - Vortex

 - - Curenți

 - - Presiune statică

 - - Unde

 - - Pulsații

 - - Alte speculații istorice

 - - Teoretizări recente

 - 2.17 Dinamica newtoniană modificată

 - - Prezentare generală

 - - Dovezi observaționale pentru MOND

 - - Teorii MOND complete

 - - - Nonrelativistic

 - - - Relativistic

 - - Efectul de câmp extern

 - - Răspunsuri și critici

 - - - Încercările de a explica fenomenologia MOND folosind materia întunecată

 - - - Probleme deosebite pentru MOND

 - - Propuneri de testare MOND

 - 2.18 Teoria eterului Lorentz

 - - Dezvoltarea istorică

 - - - Concept de bază

 - - - Contracția lungimii

 - - - Timpul local

 - - - Transformarea Lorentz

 - - - Masa electromagnetică

 - - - Gravitația

 - - - - Teoriile lui Lorentz

 - - - - Legea gravitațională invariantă Lorentz

 - - Principii și convenții

 - - - Constanța luminii

 - - - Principiul relativității

 - - - Eterul

 - - Trecerea la relativitate

 - - - Relativitate specială

 - - - Echivalența masă-energie

 - - - Relativitatea generală

 - - - Prioritate

 - - Activitate ulterioară

 - 2.19 Experimentul Michelson-Morley

 - - Experimentele

 - - Cel mai fasimos experiment "eșuat"

 - - Relativitatea specială

 - 2.20 Teste gravitaționale

 - - Teste propuse de Newton

 - - Teste ale teoriilor post-newtoniene

 - 2.21 Euristica gravitației newtoniene

 - 2.22 Aspecte problematice

 - - Preocupări teoretice privind expresia lui Newton

 - - Observații care contravin formulei lui Newton

 - - Reticențele lui Newton

 - - Soluția lui Einstein

 - - Anomalii ale gravitației newtoniene

 - - Punctul de saturație în gravitația newtoniană

 - 2.23 Acțiunea la distanță

 - - Principia

 - - Corespondența cu Richard Bentley

 - - Interogările din Optica

 - - Concluzii

 - 2.24 Prioritatea asupra legii gravitației universale

 - - Opera și revendicările lui Hooke

 - - Opera și revendicările lui Newton

 - - Recunoașterea lui Newton

 - - Controversa modernă a priorității

 3. Relativitatea generală

 - 3.1. Spațiul și timpul

 - - Absolutism și relaționalism

 - - - Mach

 - - - Einstein

 - - Convenționalism

 - - Structura spațiu-timpului

 - - - Relativitatea simultaneității

 - - - Invarianță vs. covarianță

 - - - Cadre istorice

 - - - Găuri

 - - Direcția timpului

 - - - Soluție de cauzalitate

 - - - Soluție termodinamică

 - - - Soluții legice

 - - Flux temporal

 - - Dualități

 - - - Presentismul și eternismul

 - - - Endurantismul și perdurantismul

 - 3.2 Spațiu-timp

 - - Explicație

 - - Definiții

 - - Istorie

 - 3.3 Teoria specială a relativității

 - - Postulatele teoriei relativității speciale

 - - - Invarianța vitezei luminii

 - - - Lipsa unui cadru de referință absolut

 - - - Determinări alternative ale relativității speciale

 - 3.4 Cadre de referință, coordonate și transformarea Lorentz

 - - Cadrele de referință și mișcarea relativă

 - - Transformarea Lorentz

 - - Măsurare versus aparența vizuală

 - 3.5 Simultaneitatea (Relativitatea simultaneității)

 - - Explicație

 - - Experimentul de gândire tren-cale ferată

 - - - Diagramele spațiu-timp

 - - Transformarea Lorentz

 - - Istorie

 - 3.6 Structura cauzală

 - - Vectori tangenți

 - - Orientabilitate temporală

 - - Curbe

 - 3.7 Relativitatea generală

 - - Istorie

 - - De la mecanica clasică la relativitatea generală

 - - - Geometria gravitației newtoniene

 - - - Generalizarea relativistă

 - - - Ecuațiile lui Einstein

 - - - - Soluții

 - - Definiție și proprietăți de bază

 - - Construirea modelelor

 - - Consecințe ale teoriei lui Einstein

 - - - Dilatarea timpului gravitațional și deplasarea frecvenței

 - - - Deflexia luminoasă și întârzierea temporală a gravitației

 - - - Unde gravitaționale

 - - - Efecte orbitale și relativitatea direcției

 - - - - Precesiunea apsidelor

 - - - - Declinul orbital

 - - - - Precesiune geodezică și tragerea de cadre (frame-dragging)

 - - Aplicații astrofizice

 - - - Lentile gravitaționale

 - - - Astronomia undewlor gravitaționale

 - - - Găuri negre și alte obiecte compacte

 - - - Cosmologie

 - - - Călătoria în timp

 - - Concepte avansate

 - - - Structura cauzală (și geometria globală)

 - - - Orizonturi

 - - - Singularități

 - - - Ecuații de evoluție

 - - - Cantități globale și cvasi-locale

 - - Relația cu teoria cuantică

 - - - Teoria câmpului cuantic în spațiu curbat

 - - - Gravitația cuantică

 - - Situația actuală

 - 3.8 Principiul echivalenței

 - - Dezvoltarea teoriei gravitației

 - - Utilizarea modernă

 - - - Principiul slab de echivalență

 - - - Principiul echivalenței lui Einstein

 - - - Principiul puternic de echivalență

 - - Provocări

 - - Explicații

 - 3.9 Geometria și gravitația

 - - Investigarea câmpului gravitațional

 - - Surse de gravitație

 - - Ecuațiile lui Einstein

 - 3.10 Masa în relativitatea generală

 - - Revizuirea masei în relativitatea specială

 - - Definirea masei în relativitatea generală: concepte și obstacole

 - - Tipuri de masă în relativitatea generală

 - - - Masa Komar în spațiutimpuri staționare

 - - - Masele ADM și Bondi în spațiutimpuri asimptotice plate

 - - - Limita Newtoniană pentru spațiutimpuri aproape plate

 - 3.11 Teorii alternative

 - - Motivații

 - - Notații în acest articol

 - - Clasificarea teoriilor

 - - Teorii timpurii, 1686-1916

 - - - Newton (1686)

 - - - Explicații mecanice (1650-1900)

 - - - Modele electrostatice (1870-1900)

 - - - Modele invariante Lorentz (1905-1910)

 - - - Einstein (1908, 1912)

 - - - Abraham (1912)

 - - - Nordström (1912)

 - - - Einstein și Fokker (1914)

 - - - Einstein (1916, 1917)

 - - Teorii din 1917 până în anii 1980

 - - - Teorii ale câmpului scalar

 - - - Teorii bimetrice

 - - - Teoriile cvasiliniare

 - - - Teorii tensoriale

 - - - - Starobinsky

 - - - - Gauss-Bonnet

 - - - - Gravitația derivată de ordinul 4 a lui Stelle

 - - - - f (r)

 - - - - Gravitația derivată infinit

 - - - - Lovelock

 - - - Teorii scalar-tensoriale

 - - - Teorii vectorial-tensoriale

 - - - Alte teorii metrice

 - - - Teorii non-metrice

 - - Teoriile moderne din anii 1980 până în prezent

 - - - Motivații

 - - - Constanta și chintesența cosmologică

 - - - MOND relativistă

 - - - Teoriile lui Moffat

 - - - - Teoria gravitațională tensorială cu câmp oblic (MSTG) a lui Moffat

 - - - - Teoria gravitațională scalar-tensorială-vectorială (STVG) a lui Moffat

 - - - Gravitația infinit derivată

 - - Testarea alternativelor la relativitatea generală

 - - - Auto-consistență

 - - - Completitudinea

 - - - Teste clasice

 - - - Acordul cu mecanica newtoniană și relativitatea specială

 - - - Principiul echivalenței Einstein (PEE)

 - - - Formalism parametric post-newtonian (PPN)

 - - - Gravitația puternică și unde gravitaționale

 - - - Teste cosmologice

 - - Rezultatele teoriilor de testare

 - - - Parametrii PPN pentru o serie de teorii

 - - - Teorii care nu trec alte teste

 - 3.12 Formularea valorii inițiale (Relativitatea generală)

 - 3.13 Teoria Brans–Dicke

 - - Comparație cu relativitatea generală

 - - Ecuațiile câmpului

 - 3.14 Tesla și Teoria dinamică a gravitației

 - 3.15 Teste gravitaționale

 - - 2.4.1 Teste propuse de Einstein

 - - 2.4.2 Teste ale teoriior post-einsteiniene

 - - 2.4.3 Teste clasice

 - - - 2.4.3.1 Precesia periheliului lui Mercur

 - - - 2.4.3.2 Devierea luminii

 - - - 2.4.3.3 Deplasarea gravitațională spre roșu

 - - 2.4.4 Teste moderne

 - - - 2.4.4.1 Întârzierea Shapiro

 - - - 2.4.4.2 Dilatarea gravitațională a timpului

 - - - 2.4.4.3 Tragerea cadrelor și efectul geodetic

 - - - 2.4.4.4 Teste ale principiului de echivalență

 - - - 2.4.4.5 Teste ale sistemului solar

 - - 2.4.5 Teste de câmp puternic

 - - - 2.4.5.1 Lentile gravitaționale

 - - - 2.4.5.2 Unde gravitaționale

 - - - 2.4.5.3 Pulsari de sincronizare

 - - - 2.4.5.4 Medii extreme

 - - 2.4.6 Teste cosmologice

 - - - 2.4.6.1 Universul în expansiune

 - - - 2.4.6.2 Observații cosmologice

 - - - 2.4.6.3 Monitorizări ale lentilelor slabe

 - 3.16 Aspecte specifice ale testelor relativității generale

 - - Radiații gravitaționale

 - - Viteza gravitației

 - - Teste clasice

 - - - Precesiunea periheliului lui Mercur

 - - - Devierea luminii de către Soare

 - - - Deplasarea gravitațională spre roșu a luminii

 - - - Teste de relativitate specială

 - - Teste moderne

 - - - Teste post-newtoniene de gravitație

 - - - Lentile gravitaționale

 - - - Testarea întârzierii la călătoriile luminii

 - - - Principiul echivalenței

 - - - - Deplasarea spre roșu gravitațională

 - - - Testele de tragere a cadrelor

 - - - Teste ale potențialului gravitațional la distanțe mici

 - - Teste de câmp puternic

 - - - Pulsari binari

 - - - Detectarea directă a undelor gravitaționale

 - - - Deplasarea spre roșu gravitațională

 - - - Principiul puternic de echivalență

 - - Teste cosmologice

 - - - Lentile gravitaționale

 - 3.17 Desplasarea gravitațională spre roșu

 - - Istorie

 - - Idei importante de reținut

 - - Deplasarea gravitațională spre roșu comparativ cu dilatarea gravitațională a timpului

 - 3.18 Dilatarea gravitațională a timpului

 - - Definiție

 - - Caracteristici importante ale dilatării timpului gravitațional

 - - Confirmare experimentală

 - 3.19 Lentile gravitaționale

 - - Descriere

 - - Istorie

 - - Explicație în termeni de curbură spațiu-timp

 - - Lentile gravitaționale solare

 - 3.20 Unde gravitaționale

 - - Introducere

 - - Istorie

 - - Surse

 - 3.21 Tragerea cadrelor (Efectul Lense-Thirring)

 - - Efecte

 - - Teste experimentale

 - - Dovezi astronomice

 - - Derivarea matematică

 - - - Efectul Lens-Thirring în interiorul unui înveliș rotativ

 - 3.22 Formalismul parametrizat post-newtonian

 - - Istorie

 - - Notația beta-delta

 - - Notația alpha-zeta

 - - Cum se aplică PPN

 - - Comparații între teorii gravitaționale

 - - Precizia din testele experimentale

 - 3.23 Euristicile programului relativității generale

 - 3.24 Aspecte problematice

 - - Punctul de saturație

 - 3.25 Bucle cauzale

 - - Terminologie în fizică, filosofie și ficțiune

 - - Profeția auto-împlinită

 - - Principiul Novikov al auto-consistenței

 - - Calcularea cuantică cu întârziere negativă

 - 3.26 Aspecte filosofice

 - 3.27 Ontologia relativității generale

 4. Gravitația cuantică

 - 4.1 Gravitația cuantică

 - - Prezentare generală

 - - Mecanica cuantică și fizica clasică

 - - Interpretarea de la Copenhaga a cinematicii cuantice versus clasice

 - - Mecanica cuantică și relativitatea generală

 - - - Graviton

 - - - Dilaton

 - - - Nonrenormalizabilitatea gravitației

 - - - Gravitația cuantică ca o teorie eficientă a câmpului

 - - - Dependența spațiu-timpului de fundal

 - - - Teoria corzilor

 - - - - Teorii independente de fundal

 - - - Gravitația cuantică semi-clasică

 - - - Problema timpului

 - - - Teoriile câmpului efectiv

 - - - Teoria gravitației cuantice pentru cele mai mari scale de energie

 - - Teorii candidate

 - - - Teoria corzilor

 - - - Gravitația cuantică în bucle

 - - - Alte abordări

 - - Teste experimentale

 - - Încercări pentru o teorie a câmpului unificată

 - 4.2 Gravitația cuantică canonică

 - - Teste propuse pentru GCC

 - 4.3 Gravitația cuantică în bucle

 - - Istorie

 - - Covarianța generală și independență de fundal

 - - Limita semiclasică

 - - - Ce este limita semiclastică?

 - - - De ce GCB nu ar avea relativitatea generală ca limită semiclasică?

 - - - Dificultăți la verificarea limitei semiclasice a GCB

 - - - Progresul în demonstrarea GCB are limita semiclastică corectă

 - - Aplicații fizice ale GCB

 - - - Entropia găurii negre

 - - - Radiația Hawking în GCB

 - - - Stea Planck

 - - - Cosmologică cuantică în bucle

 - - - Fenomenologia GCB

 - - - Amplitudini de împrăștiere independente de fundal

 - - Gravitoni, teoria corzilor, supersimetrie, dimensiuni suplimentare în GCB

 - - GCB și programele de cercetare aferente

 - - Probleme și comparații cu abordări alternative

 - 4.4 Teoria corzilor

 - - Fundamente

 - - - Corzi

 - - - Dimensiuni suplimentare

 - - - Dualitatile

 - - - Brane

 - - Teoria-M

 - - - Unificarea teoriilor supercorzilor

 - - - Teoria matriceală

 - - Găuri negre

 - - - Formula Bekenstein-Hawking

 - - - Derivarea în cadrul teoriei corzilor

 - - Corespondența AdS/CFT

 - - - Prezentare generală a corespondenței

 - - - Aplicații pentru gravitația cuantică

 - - Fenomenologie

 - - - Cosmologie

 - - Istorie

 - - - Rezultatele inițiale

 - - - Prima revoluție a supercorzilor

 - - - A doua revoluție a supercorzilor

 - - Critici

 - - - Numărul de soluții

 - - - Independența de fundal

 - - - Sociologia științei

 - 4.5 Euristica teoriei corzilor

 - - Anomalii ale teoriei corzilor

 - 4.6 Teoria finală

 - - Antecedente istorice

 - - - De la Grecia antică la Einstein

 - - - Secolul al XX-lea și interacțiunile nucleare

 - - Fizica modernă

 - - - Secvența convențională a teoriilor

 - - - Teoria corzilor și teoria M

 - - - Gravitația cuantică în bucle

 - - - Alte încercări

 - - - Starea actuală

 - - Filosofia

 - - Argumente împotrivă

 - - - Teorema lui Gödel despre incompletență

 - - - Limitele fundamentale în precizie

 - - - Lipsa legilor fundamentale

 - - - Număr infinit de straturi de ceapă

 - - - Imposibilitatea calculului

 - 4.7 Geometrodinamica

 - - Geometrodinamica lui Einstein

 - - Geometrodinamica lui Wheeler

 - - Noțiuni moderne de geometrodinamică

 - 4.8 A cincea forță

 - - Abordări experimentale

 - - - Principiul echivalenței

 - - - Dimensiuni suplimentare

 - - - Mantia Pământului

 - - - Variabile ale cefeidelor

 - - - Alte abordări

 - - Gravitația modificată

 - - Dovezi posibile

 - 4.9 Gravitația bimetrică

 - - Bigravitația lui Rosen (1940)

 - - Bigravitația masivă

 - 4.10 Teste gravitaționale

 - 4.11 Euristica gravitației cuantice

 - 4.2.12 Aspecte problematice

 - - Acțiunea la distanță

 - - Gravitația cuantică

 - - Fizica particulelor / Fizica energiilor înalte

 5. Cosmologia

 - Discipline

 - - Cosmologia fizică

 - - Cosmologia religioasă sau mitologică

 - - Cosmologia filosofică

 - 5.1 Cosmologia fizică

 - - Istoricul subiectului

 - - Energia cosmosului

 - - Istoria universului

 - - - Ecuații de mișcare

 - - - Fizica particulelor în cosmologie

 - - - Cronologia Big Bang-ului

 - - Domenii de studiu

 - - - Universul foarte timpuriu

 - - - Teoria Big Bang

 - - - - Modelul standard al cosmologiei Big Bang

 - - - Fundalul cosmic de microunde

 - - - Formarea și evoluția structurii pe scară largă

 - - - Materia întunecată

 - - - Energia întunecată

 - - - Unde gravitaționale

 - - - Alte domenii de anchetă

 - 5.2 Big Bang

 - - Prezentare generală

 - - Cronologie

 - - - Singularitate

 - - - Inflația și bariogeneza

 - - - Răcirea

 - - - Formarea structurii

 - - - Accelerarea cosmică

 - - Caracteristici ale modelului

 - - - Expansiunea spațiului

 - - - Orizonturi

 - - Dovezi observaționale

 - - - Legea lui Hubble și expansiunea spațiului

 - - - Abundența elementelor primordiale

 - - - Evoluția și distribuția galactică

 - - - Nori de gaze primordiale

 - - - Alte linii de dovezi

 - - - Observații viitoare

 - - Probleme și aspecte conexe în fizică

 - - - Asimetria barionică

 - - - Energia întunecată

 - - - Materia întunecată

 - - - Problema orizontului

 - - - Monopoli magnetici

 - - - Problema planeității

 - - Cauza

 - - Destinul final al universului

 - - Prejudecăți

 - - Speculațiile

 - 5.3 Singularități gravitaționale

 - - Interpretare

 - - Tipuri

 - - - Conice

 - - - Curbate

 - - - Singularitate goală

 - - Entropia

 - - Există singularități?

 - - Ontologia singularităților

 - - Argumentul găurii

 - - Nu există singularități

 - - Concluzii

 - 5.4 Găuri negre

 - - Istorie

 - - Proprietăți și structură

 - - Proprietăți fizice

 - - - Orizontul evenimentelor

 - - - Singularitate

 - - - Sferă fotonică

 - - - Ergosfera

 - - - Cea mai interioară orbită circulară stabilă

 - - Formarea și evoluția

 - - - Colapsul gravitațional

 - - - - Gaurile negre primordiale și Big Bang-ul

 - - - Coliziuni de mare energie

 - - - Creșterea

 - - - Evaporarea

 - - Dovezi observaționale

 - - - Detectarea undelor gravitaționale de la fuzionarea găurilor negre

 - - - Miscari corecte de stele care orbiteaza Sagetator A *

 - - - Accreția materiei

 - - - Binare cu raze X

 - - - - Inactivitatea și fluxul de acumulare dominat de advecție

 - - - - Cvasi-periodice oscilații

 - - - - Galactic nuclei

 - - - Microlentile (propus)

 - - - Alternative

 - - Probleme nerezolvate

 - - - Entropia și termodinamica

 - - - Paradoxul pierderii informației

 - - - Paradoxul paravanului de protecție

 - - Ontologia găurilor negre

 - 5.5 Orizontul evenimentelor

 - - Orizontul evenimentelor unei găuri negre

 - - Orizontul evenimentelor cosmice

 - - Orizontul aparent al unei particule accelerate

 - - Interacțiunea cu un orizont al evenimentului

 - - Dincolo de relativitatea generală

 - 5.6 Materia întunecată

 - - Definiție tehnică

 - - Compoziția materiei întunecate: barionică vs. nonbarionică

 - - - Materia barionică

 - - - Materia non-barionică

 - - - Agregarea materiei întunecate și obiectele dense de materie întunecată

 - 5.7 Aspecte problematice

 - - Cosmologie și relativitatea generală

 - - Astronomie și astrofizică

 Postfață

 Referințe

 Despre autor

 - Nicolae Sfetcu

 - - De același autor

 - - Contact

 Editura

 - MultiMedia Publishing

 

Ce spun oamenii - Scrieți o recenzie

Nu am găsit nicio recenzie în locurile obișnuite.

Cuprins

1 Gravitația prenewtoniană
2 Gravitația newtoniană
3 Relativitatea generală
4 Gravitația cuantică
5 Cosmologia
Postfață
Referințe
Despre autor
Editura
Drept de autor

Termeni și expresii frecvente

Despre autor

Asociat și manager MultiMedia SRL și editura MultiMedia Publishing.


 Partener cu MultiMedia în mai multe proiecte de cercetare-dezvoltare la nivel național și european


 Coordonator de proiect European Teleworking Development Romania (ETD)


 Membru al Clubului Rotary București Atheneum


 Cofondator și fost președinte al Filialei Mehedinți al Asociației Române pentru Industrie Electronica și Software Oltenia


 Inițiator, cofondator și președinte al Asociației Române pentru Telelucru și Teleactivități


 Membru al Internet Society


 Cofondator și fost președinte al Filialei Mehedinți a Asociației Generale a Inginerilor din România


 Inginer fizician - Licențiat în Științe, specialitatea Fizică nucleară. Master în Filosofie.


Servicii: web design, comerț electronic, alte aplicații web * internet marketing, seo, publicitate online, branding * localizare software, traduceri engleză și franceză * articole, tehnoredactare computerizată, secretariat * prezentare powerpoint, word, pdf, editare imagini, audio, video * conversie, editare și publicare cărți tipărite și electronice, isbn

Informații bibliografice