Mecanica cuantică fenomenologică

Coperta unu
MultiMedia Publishing, 24 ian. 2019 - 700 pagini

 O introducere la nivel fenomenologic, cu un aparat matenatic minimal, în mecanica cuantică. Un ghid pentru cine dorește să înțeleagă cea mai modernă, mai complexă și mai neconformă disciplină fizică, un domeniu care a schimbat fundamental percepțiile oamenilor de știință despre Lume.

 În 1900, Max Planck a introdus ideea că energia este cuantificată, pentru a obține o formulă la energia emisă de un corp negru. În 1905, Einstein a explicat efectul fotoelectric postulând că energia luminii vine în cuante numite fotoni. In 1913, Bohr a explicat liniile spectrale ale atomului de hidrogen, din nou prin utilizarea de cuante. În 1924, Louis de Broglie a prezentat teoria sa a undelor de materie.
 Aceste teorii, deși de succes, au fost strict fenomenologice: nu a existat nicio justificare riguroasă pentru cuantificare. Ele sunt denumite colectiv ca vechea teorie cuantică.
 Expresia "fizica cuantica" a fost folosită pentru prima dată în lucrarea lui Johnston: Universul lui Planck în lumina fizicii moderne.
 Mecanica cuantică modernă s-a născut în 1925, când Heisenberg a dezvoltat mecanica matriceală și Schrödinger a inventat mecanica ondulatorie și ecuația Schrödinger. Schrödinger a demonstrat ulterior că cele două abordări au fost echivalente.
 Heisenberg a formulat principiul său de incertitudine în 1927, iar interpretarea de la Copenhaga a apărut în aproximativ același timp. În 1927, Paul Dirac a unificat mecanica cuantică cu teoria relativității restrânse. De asemenea, el a utilizat printre primii teoria operatorilor, inclusiv notația influențială bra-ket. În 1932, John von Neumann a formulat baza matematică riguroasă pentru mecanica cuantică, ca teoria operatorilor.
 În anii 1940, electrodinamica cuantică a fost dezvoltată de Feynman, Dyson, Schwinger, și Tomonaga. Ea a servit ca model pentru teoriile ulterioare ale câmpului cuantic.
 Interpretarea multiplelor lumi a fost formulat de către Everett în 1956.
 Cromodinamica cuantică a avut o istorie lungă, de la începutul anilor 1960. Teoria așa cum o știm astăzi a fost formulată de către Polizter, Gross și Wilzcek în 1975. Bazându-se pe munca de pionierat a lui Schwinger, Higgs, Goldstone și alții, Glashow, Weinberg și Salam au demonstrat în mod independent cum că forța nucleară slabă și electrodinamica cuantică ar putea fi unite într-o singură forță electroslabă.
 Încă de la începuturile sale, cele mai multe rezultate contra-intuitive ale mecanicii cuantice au provocat puternice dezbateri filozofice și mai multe interpretări.
 Interpretarea de la Copenhaga, datorată în mare parte lui Niels Bohr, a fost interpretarea standard a mecanicii cuantice, atunci când a fost formulată pentru prima dată. În conformitate cu aceasta, natura probabilistică a predicțiilor mecanicii cuantice nu poate fi explicată în termeni ai altor teorii deterministe, și nu reflectă pur și simplu cunoștințele noastre limitate. Mecanica cuantică oferă rezultate probabilistice deoarece universul fizic este în sine probabilistic, mai degrabă decât determinist.
 O mare parte a tehnologiei moderne funcționează în conformitate cu principiile din mecanica cuantică. Exemplele includ laserul, microscopul electronic, și imagistica prin rezonanță magnetică. Cele mai multe dintre calculele efectuate în chimia computațională se bazează pe mecanica cuantică.
 
 
CUPRINS
 
 1 Mecanica cuantică
    Descrierea teoriei
    Istorie
    Formulări matematice
    Interacția cu alte teorii ale fizicii
       Mecanica cuantică și fizica clasică
       Interpretarea de la Copenhaga a cinematicii cuantice versus clasice
       Relativitatea generală și mecanica cuantică
       Încercări pentru o teorie a câmpului unificată
    Formulări matematice echivalente
    Implicații filosofice
    1.1 Atomul și cuanta
    1.2 Radiația corpului negru și cuantificarea lui Planck
       Radiația corpului negru
       Cuantificarea și constanta lui Planck
          Metode de cuantificare
             Cuantificarea canonică
          Constanta lui Planck
             Valoare
             Semnificația valorii
    1.3 Cuanta de lumină (Fotoni)
       Proprietăți fizice
       Optica cuantică
    1.4 Efectul fotoelectric
       Mecanismul de emisie
       Observații experimentale ale emisiei fotoelectrice
       Descrierea matematică
       Utilizări și efecte
          Fotomultiplicatori
          Senzori de imagine
             Electroscop cu frunză de aur
          Spectroscopie fotoelectronică
          Nave spațiale
          Praful lunar
          Dispozitive de vedere pe timp de noapte
    1.5 Unde materiale - Relațiile de Broglie
       Context istoric
       Ipoteza de Broglie
       Relațiile de Broglie
       Interpretări
    1.6 Modelul Bohr al atomului
       Origine
    1.7 Nivele energetice cuantificate: Undele electronilor
       Explicație
       Tranziții ale nivelelor de energie
    1.8 Difracția electronilor
       Proprietăți cuantice
       Difracția electronilor
       Interacțiunea electronilor cu materia
       Microscop cu electroni de transmisie
 2 Dualitatea undă-particulă
    Tratamentul în mecanica cuantică modernă
    Vizualizare
    Aplicarea la modelul Bohr
    2.1 Complementaritatea
       Conceptul
       Natura
       Considerații suplimentare
       Experimente
    2.2 Microscopul lui Heisenberg
       Argumentul lui Heisenberg
       Analiza argumentului
    2.3 Experimentul celor două fante
       Prezentare generală
       Interpretările experimentului
          Interpretarea de la Copenhaga
          Formularea integrală a căii
          Interpretarea relațională
          Interpretarea multiplelor-lumi
    2.4 Disputa Einstein-Bohr
       Dezbateri pre-revoluționare
       Revoluția cuantică
       Post-revoluția: prima etapă
          Argumentul lui Einstein
          Răspunsul lui Bohr
          A doua critică a lui Einstein
          Triumful lui Bohr
       Post-revoluție: a doua etapă
       Post-revoluție: a treia etapă
          Argumentul EPR
          Răspunsul lui Bohr
       Post-revoluție: etapa a patra
    2.5 Experimentul alegerii întârziate
       Introducere
       Versiunea fantei duble
       Detalii experimentale
       Fantele duble în laborator și în cosmos
       Concluzii
 3 Ecuația Schrödinger
    Ecuația dependentă de timp
    Ecuația independentă de timp
    Interpretarea funcției de undă
    Ecuația de undă pentru particule
    3.1 Stări cuantice
       Descrierea conceptuală
          Stări pure
          Imaginea lui Schrödinger vs. imaginea lui Heisenberg
       În fizica matematică
          Valori proprii și vectori proprii
    3.2 Funcția de undă
       Exemple non-relativiste
          Barieră potențială finită
          Atomul de hidrogen
    3.3 Colapsul funcției de undă
       Descrierea matematică
          Procesul
          Determinarea bazei preferate
          Decoerența cuantică
       Istorie și context
    3.4 Interpretarea probabilităților (Problema măsurătorilor)
       Pisica lui Schrödinger
       Interpretări
    3.5 Formularea spațiului de fază
       Distribuția spațiului de fază
       Evoluția timpului
       Exemple
          Potențial Morse
          Tunelarea cuantică
          Potențialul quartic
          Starea pisicii lui Schrödinger
 4 Pachete de unde
    Unde și particule în mișcare
    4.1 Principiul incertitudinii
       Definire
       Utilizare
       Relația de incertitudine timp-energie
    4.1.1 Paradoxurile lui Zenon în mecanica cuantică
       Ahile și broasca țestoasă
       Paradoxul dihotomiei
       Paradoxul săgeții
       Soluții cuantice propuse
          Peter Lynds
          Hermann Weyl
       Efectul cuantic Zenon
    4.2 Funcții proprii
       Exemplul de derivată
    4.3 Operatorul impuls
       Definiție (spațiu de poziție)
       Proprietăți
          Hermiticitatea
          Relația canonică de comutație
          Transformarea Fourier
    4.4 Forma generală a ecuației Schrodinger: Operatorul hamiltonian
       Ecuația Schrödinger
       Formalismul Dirac
    4.5 Postulatele mecanicii cuantice și semnificația măsurătorilor
       Postulate ale mecanicii cuantice
          Postulatul 1: Definirea stării cuantice
          Postulatul 2: Principiul corespondenței
          Postulatul 3: Măsurarea - valori posibile ale unei observabile
          Postulatul 4: Postulatul lui Born - interpretarea probabilistică a funcției de undă
          Postulatul 5: Măsurarea - reducerea pachetului de unde; obținerea unei singure valori; proiecția stării cuantice
          Postulatul 6: Evoluția temporală a stării cuantice
       Problema măsurării
          Interpretarea stării relative
 5 Soluții ale ecuației Schrödinger
    5.1 Particulă într-o cutie unidimensională
       Soluția unidimensională
          Funcția de undă a poziției
             Funcția de undă a impulsului
          Niveluri energetice
    5.2 Barieră rectangulară de potențial
       Calcul
       Transmisie și reflexie
          E < V0
          E > V0
          E = V0
       Observații și aplicații
    5.3 Puț de potențial finit
       Particulă într-o cutie 1-dimensională
    5.4 Paritatea
       Relații simple de simetrie
       Efectul inversiunii spațiale asupra unor variabile ale fizicii clasice
          Par
          Impar
       Posibile valori proprii în mecanica cuantică
    5.5 Oscilatorul armonic unidimensional
       Oscilator armonic unidimensional
          Hamiltonianul și stările proprii ale energiei
          Scale naturale pentru lungimi și energie
          Stări foarte excitate
          Soluții pentru spațiul de fază
    5.6 Operatorul momentului unghiular
       Momentul unghiular orbital
       Momentul unghiular de spin
       Momentul unghiular total
       Interpretare vizuală
       Relația de incertitudine dintre momentul unghiular și unghiul de rotație
    5.7 Particule identice
       Distingerea între particule
       Stările simetrice și antisimetrice
       Simetria de schimb
       Fermioni și bosoni
    5.8 Potențialul central (Potențialul cuantic)
       Potențialul cuantic ca parte a ecuației lui Schrödinger
          Ecuația de continuitate
          Ecuația cuantică Hamilton-Jacobi
       Proprietăți
          Relația cu procesul de măsurare
          Potențialul cuantic al unui sistem de n-particule
       Interpretarea și denumirea potențialului cuantic
       Aplicații
    5.9 Puțul de potențial
       Confinarea cuantică
          În mecanica cuantică
          În mecanica clasică
 6 Paradoxuri și interpretări ale mecanicii cuantice
    6.1 Inseparabilitatea cuantică
       Inseparabilitatea cuantică
       Istorie
       Conceptul
          Sensul inseparabilității
          Paradoxul
          Teoria variabilelor ascunse
          Încălcarea inegalității Bell
          Alte tipuri de experimente
          Misterul timpului
          Sursa pentru săgeata timpului
    6.2 Paradoxurile mecanicii cuantice
    6.3 Paradoxul EPR
       Istoria evoluțiilor EPR
       Mecanica cuantică și interpretarea ei
       Opoziția lui Einstein
       Descrierea paradoxului
          Articolul EPR
    6.4 Interpretarea Copenhaga
       Fundal
       Principii
       Regula Born
       Natura colapsului
       Non-separabilitatea funcției de undă
       Dilema undă-particulă
       Acceptarea printre fizicieni
    6.5 Variabile ascunse
       Motivație
       "Dumnezeu nu joacă zaruri"
       Tentative timpurii
       Declarația de completitudine a mecanicii cuantice și dezbaterile Bohr-Einstein
       Paradoxul EPR
       Teorema lui Bell
       Teoria variabilelor ascunse a lui Bohm
       Evoluțiile recente
    6.6 Paradoxul pisicii lui Schrödinger
       Origine și motivație
       Experimentul de gândire
       Interpretarea de la Copenhaga
       Aplicații și teste
       Extensii
    6.7 Interpretarea ansamblului (statistică)
       Înțelesul lui "ansamblu" și "sistem"
       Pisica lui Schrödinger
    6.8 Interpretarea multiplelor lumi
       Origine
       Dezvoltare
       Interpretarea colapsului funcției de undă
       Interpretarea nereală/reală
       Descrierea MWI
 7 Stările cuantice conform lui Dirac
    Definiție
    Vectorii de stare
    Operatori
       Operatorul hamiltonian
       Matricea densității
    Ecuațiile timp-evoluție în imaginea interacțiunilor
       Evoluția în timp a stărilor
       Evoluția în timp a operatorilor
       Evoluția în timp a matricei de densitate
    Valori așteptate
    Utilizarea imaginii interacțiunilor
    7.1 Ecuația de undă Dirac
       Formularea matematică
       Interpretarea fizică
          Identificarea observabilelor
          Teoria găurilor
    7.2 Notația bra-ket în mecanica cuantică
       Introducere
       Utilizarea în mecanica cuantică
 8 Corespondența cu mecanica clasică
    Ecuații de câmp
    Ecuații de undă
    Teoria cuantică
    8.1 Ecuația de mișare a lui Heisenberg (Reprezentările Heisenberg, Schrödinger și Dirac)
       Reprezentarea Heisenberg
       Reprezentarea Schrödinger
       Reprezentarea de interacțiune (Dirac)
       Comparație a evoluției în toate imaginile/reprezentările
    8.2 Teorema Ehrenfest și limita clasică a mecanicii cuantice
    8.3 Principiul corespondenței
       Mecanica cuantică
    8.4 Aproximarea WKB
       Scurt istoric
       Metoda WKB
       Aplicarea la ecuația Schrödinger
          Aproximarea departe de punctele de cotitură
          Comportamentul în apropierea punctelor de cotitură
          Condițiile de potrivire
          Densitatea de probabilitate
    8.5 Teorema adiabatică
       Procesele diabatice vs. adiabatice
       Exemple de sisteme
          Pendulul simplu
          Oscilator armonic cuantic
 9 Momentul unghiular și spinul
    9.1 Momentul unghiular
       Moment ungiular de spin, orbital, și total
       Cuantizarea
       Incertitudinea
       Momentul unghiular total ca generator de rotații
    9.2 Spin și matrice
       Numărul cuantic
       Fermioni și bozoni
       Teorema statisticii spinului
       Paritate
    9.3 Mecanica matriceală
       Epifanie la Helgoland
       Cele trei documente fundamentale
       Raționamentul lui Heisenberg
       Bazele mecanicii matriceale
    9.3.1 Particule cu spin în câmp magnetic: Rezonanța magnetică nucleară
       Teoria rezonanței magnetice nucleare
          Spin nuclear și magneți
          Valorile momentului unghiular de spin
          Energia de spin într-un câmp magnetic
    9.3.2 Precesia spinului în câmp magnetic (Rezonanța paramagnetică a electronilor)
       Rezonanță paramagnetică a electronilor
          Originea unui semnal EPR
    9.4 Cuplarea momentelor unghiulare
       Conservarea momentului unghiular
       Cuplarea spin-orbită
          Cuplarea LS
          Cuplarea jj
    9.5 Principiul de excluziune Pauli
       Prezentare generală
       Principiul Pauli în teoria cuantică avansată
       Atomii și principiul Pauli
    9.6 Starea singlet și paradoxul EPR
       Istorie
       Exemple
       Reprezentări matematice
       Singleți și stări inseparate
    9.7 Teorema Bell
       Fundal istoric
       Prezentare generală
       Importanța
       Realismul local
    9.8 Inegalitatea Bell
       Testarea prin experimente practice
       Două clase de inegalități Bell
       Provocări practice
       Aspecte metafizice
       Remarci generale
 10 Materia cuantică
    10.1 Atomul de hidrogen
       Izotopi
       Ionul de hidrogen
       Descrierea clasică a eșuat
       Modelul Bohr-Sommerfeld
    10.2 Atomul de hidrogen în interpretarea de la Copenhaga
       Soluțiile ecuației lui Schrödinger
    10.3 Structura fină a hidrogenului
       Structura brută
       Corecții relativiste
       Atomul de hidrogen
          Corecția relativistă pentru energia cinetică
    10.4 Interacția spin-orbită
       Energia unui moment magnetic
          În solide
       Câmp electromagnetic oscilant
    10.5 Explicația cuantică a tabelului periodic al elementelor
       Grupe
       Blocuri
       Configurație electronică
       Învelișuri electronice
          Razele atomice
       A doua versiune și dezvoltarea ulterioară
       Tabele cu structuri diferite
          ADOMAH (2006)
          Modelul tridimensional al fizicianului Timothy Stowe
    10.6 Structura moleculelor
       Istorie
       Structura electronilor
          Modelul ondulatoriu
          Legături de valență
          Orbitale moleculare
          Teoria funcțională a densității
       Dinamica chimică
          Dinamica chimică adiabatică
          Dinamica chimică non-adiabatică
    10.7 Condensat Bose-Einstein și condensat fermionic
       Condensat Bose-Einstein
          Istorie
          Cercetări curente
       Condensat fermionic
          Superfluiditate
          Superfluide fermionice
          Crearea primelor condensate fermionice
    10.8 Gazul Fermi și gazul Bose
       Gazul Fermi
          Descriere
       Gazul Bose
          Introducere și exemple
 11 Perturbații
    Hamiltonieni aproximați
    Aplicarea teoriei perturbației
       Limitări
          Perturbații mari
          Stările non-adiabatice
          Computerizarea dificultăților
    Teoria perturbației independente de timp
       Corecții de ordinul întâi
       Efectele degenerării
    11.1 Metode de aproximare pentru stări staționare
       Proprietăți ale stării staționare
    11.2 Efectul Stark
       Istorie
       Mecanism
       Teoria perturbării
       Efect stark limitat cuantic
    11.3 Teoria perturbației dependente de timp
       Metoda variației constantelor
       Teoria perturbației puternice
    11.4 Perturbația periodică: Regula de aur a lui Fermi
       Rata și derivarea acesteia
          Derivarea în teoria perturbării dependente de timp
    11.5 Teoria dispersiei. Aproximarea Born
       Fundamente conceptuale
          Ținte compuse și ecuații de interval
       În fizica teoretică
       Dispersia în mecanica cuantică a fotonului și a nucleelor
       Aproximarea Born
          Aplicații
    11.6 Amplitudinea de împrăștiere
       Expansiunea undelor parțiale
 12 Teoria cuantică a câmpului
    Varietăți de abordări
       Abordări perturbative și non-perturbative
       TCC și gravitația
    Definiție
       Dinamica
       Stări
       Câmpuri și radiații
    Principii
       Câmpuri clasice și cuantice
    12.1 Electrodinamica cuantică
       Viziunea lui Feynman asupra electrodinamicii cuantice
          Introducere
       Construcții de bază
          Amplitudini de probabilitate
          Propagatori
          Renormalizarea în masă
          Concluzii
    12.2 Efectul Zeeman
       Nomenclatură
       Prezentare teoretică
       Aplicații
          Astrofizică
          Răcirea laserului
          Energia Zeeman mediată de cuplare a spinului și mișcări orbitale
    12.3 Efectul Aharonov-Bohm
       Semnificație
       Potențiale vs. câmpuri
       Acțiune globală vs. forțe locale
       Localitatea efectelor electromagnetice
    12.4 Cuantizarea fluxului magnetic
    12.5 Filosofia macrorealismului și SQUID
       Inegalitatea Leggett–Garg
          Încălcări experimentale
       SQUID
 13 Modelul standard
    Particule elementare
       Fermioni
          Cuarci
          Leptoni
       Bosoni
       Particule ipotetice
    Particule compuse
       Hadroni
       Barioni
       Mezoni
       Nuclee atomice
       Atomi
       Molecule
    Substanțe condensate
    Alte particule
    Clasificare după viteză
    13.1 Extensii ale Modelului Standard
       Marea unificare
       Supersimetria
       Teoria corzilor
       Teoria preonilor
    13.2 Cromodinamica cuantică
       Teorie
          Unele definiții
          Observații suplimentare: dualitatea
          Grupuri de simetrie
          Lagrangieni
          Câmpuri
             Dinamica
             Confinarea și legea zonală
 14 Gravitația cuantică
    Prezentare generală
    Mecanica cuantică și relativitatea generală
       Graviton
       Dilaton
       Nonrenormalizabilitatea gravitației
       Gravitația cuantică ca o teorie eficientă a câmpului
       Dependența spațiu-timpului de fundal
       Teoria corzilor
          Teorii independente de fundal
       Gravitația cuantică semi-clasică
       Problema timpului
    Teorii candidate
       Teoria corzilor
       Gravitația cuantică în bucle
       Alte abordări
    Teste experimentale
    14.1 Gravitația cuantică în bucle
       Istorie
       Covarianța generală și independență de fundal
       Limita semiclasică
          Ce este limita semiclastică?
          De ce GCB nu ar avea relativitatea generală ca limită semiclasică?
          Dificultăți la verificarea limitei semiclasice a GCB
          Progresul în demonstrarea GCB are limita semiclastică corectă
       Aplicații fizice ale GCB
          Entropia găurii negre
          Radiația Hawking în GCB
          Stea Planck
          Cosmologică cuantică în bucle
          Fenomenologia GCB
          Amplitudini de împrăștiere independente de fundal
       Gravitoni, teoria corzilor, supersimetrie, dimensiuni suplimentare în GCB
       GCB și programele de cercetare aferente
       Probleme și comparații cu abordări alternative
    14.2 Teoria corzilor
       Fundamente
          Corzi
          Dimensiuni suplimentare
          Dualitatile
          Brane
       Teoria-M
          Unificarea teoriilor supercorzilor
          Teoria matriceală
       Găuri negre
          Formula Bekenstein-Hawking
          Derivarea în cadrul teoriei corzilor
       Corespondența AdS/CFT
          Prezentare generală a corespondenței
          Aplicații pentru gravitația cuantică
       Fenomenologie
          Cosmologie
       Istorie
          Rezultatele inițiale
          Prima revoluție a supercorzilor
          A doua revoluție a supercorzilor
       Critici
          Numărul de soluții
          Independența de fundal
          Sociologia științei
    14.3 Teoria finală
       Antecedente istorice
          De la Grecia antică la Einstein
          Secolul al XX-lea și interacțiunile nucleare
       Fizica modernă
          Secvența convențională a teoriilor
          Teoria corzilor și teoria M
          Gravitația cuantică în bucle
          Alte încercări
          Starea actuală
       Filosofia
       Argumente împotrivă
          Teorema lui Gödel despre incompletență
          Limitele fundamentale în precizie
          Lipsa legilor fundamentale
          Număr infinit de straturi de ceapă
          Imposibilitatea calculului
 15 Filosofia și interpretările mecanicii cuantice
    Implicații filosofice
    15.1 Interpretări ale mecanicii cuantice
       Istoria interpretărilor
       Natura interpretării
       Provocări ale interpretărilor
       Pe scurt
          Clasificarea adoptată de Einstein
          Interpretarea de la Copenhaga
          Multe lumi
          Istorii consistente
          Interpretarea de ansamblu
          Teoria De Broglie-Bohm
          Mecanica cuantică relațională
          Interpretare tranzacțională
          Mecanica stocastică
          Teorii ale colapsului obiectiv
          Conștiința cauzează colapsul (interpretarea von Neumann-Wigner)
          Multe minți
          Logica cuantică
          Teoria informației cuantice
          Interpretări modale ale teoriei cuantice
          Teorii temporal simetrice
          Teoriile ramificării spațiu-timpului
          Alte interpretări
       Comparație
    15.2 Măsurători în mecanica cuantică
       Rezumat calitativ
       Cantități măsurabile ("observabile") ca operatori
       Probabilitățile de măsurare și colapsul funcțiilor de undă
          Spectru discret, nondegenerat
          Spectru continuu, nedegenerat
          Spectre degenerate
    15.3 Matricea de densitate
       Stări pure și mixte
       Exemple de aplicații
    15.4 Interpretarea Von Neumann–Wigner
       Observația în mecanica cuantică
       Interpretarea
       Obiecții față de interpretare
          Acceptarea
             Opinii ale pionierilor mecanicii cuantice
 16 Perspective în mecanica cuantică
    16.1 Probleme rezolvate recent în fizică
    16.2 Probleme nerezolvate în fizică
    16.2.1 Fizica generală și mecanica cuantică
    16.2.2 Gravitația cuantică
    16.2.3 Fizica particulelor / Fizica energiilor înalte
    16.2.4 Fizica nucleară
    16.2.5 Fizica atomică, moleculară și optică
    16.2.6 Fizica plasmei
 Referințe
 Despre autor
    Nicolae Sfetcu
       De același autor
       Contact
 Editura
    MultiMedia Publishing
  
 

Ce spun oamenii - Scrieți o recenzie

Nu am găsit nicio recenzie în locurile obișnuite.

Cuprins

2 Dualitatea undăparticulă
3 Ecuația Schrödinger
4 Pachete de unde
5 Soluții ale ecuației Schrödinger
6 Paradoxuri și interpretări ale mecanicii cuantice
7 Stările cuantice conform lui Dirac
8 Corespondența cu mecanica clasică
9 Momentul unghiular și spinul
12 Teoria cuantică a câmpului
13 Modelul standard
14 Gravitația cuantică
15 Filosofia și interpretările mecanicii cuantice
16 Perspective în mecanica cuantică
Referințe
Despre autor
Editura

10 Materia cuantică
11 Perturbații

Termeni și expresii frecvente

Despre autor (2019)

 Asociat și manager MultiMedia SRL și editura MultiMedia Publishing.

 
 Partener cu MultiMedia în mai multe proiecte de cercetare-dezvoltare la nivel național și european
 
 Coordonator de proiect European Teleworking Development Romania (ETD)
 
 Membru al Clubului Rotary București Atheneum
 
 Cofondator și fost președinte al Filialei Mehedinți al Asociației Române pentru Industrie Electronica și Software Oltenia
 
 Inițiator, cofondator și președinte al Asociației Române pentru Telelucru și Teleactivități
 
 Membru al Internet Society
 
 Cofondator și fost președinte al Filialei Mehedinți a Asociației Generale a Inginerilor din România
 
 Inginer fizician - Licențiat în fizică, specialitatea Fizică nucleară. Masterand în Istoria și filosofia științei.
 
 Servicii: web design, comerț electronic, alte aplicații web * internet marketing, seo, publicitate online, branding * localizare software, traduceri engleză și franceză * articole, tehnoredactare computerizată, secretariat * prezentare powerpoint, word, pdf, editare imagini, audio, video * conversie, editare și publicare cărți tipărite și electronice, isbn

Informații bibliografice