Cunoașterea lui Dumnezeu prin întuneric și lumină la Sfântul Ioan al Crucii : punte spirituală între Răsărit și ApusEditura Universității din București - Bucharest University Press, 1 ian. 2024 - 368 pagini Înscriindu-se pe linia unor mari teologi care s-au aplecat asupra personalității Sfântului Ioan al Crucii, între care se numără și Papa Ioan Paul al II-lea, părintele Nica a abordat problema cunoașterii în opera acestui sfânt. Nu este vorba de o cunoaștere discursivă, ci de una specifică unui mistic creștin: de cunoașterea prin întuneric și lumină, urcare pe Muntele Carmelului duhovnicesc. De aceea, părintele Gabriel Alin Nica a ales pentru lucrarea sa titlul ,,Cunoașterea lui Dumnezeu prin întuneric și lumină la Sfântul Ioan al Crucii”. Cunoașterea este una dintre preocupările fundamentale ale omului. Nu poți fi om dacă nu cunoști și nu înțelegi ceea ce cunoști. Domeniul cunoașterii este vast și variat. Fiecare om are posibilitățile lui de cunoaștere și preocupări de cunoaștere, în general și în special. Dincolo de cunoașterea obișnuită pe care o avem toți, Sfântul Ioan al Crucii a făcut parte din acea categorie restrânsă de oameni care au fost și sunt interesați de cunoașterea, cu totul specială, a Celui pe care, dacă nu-L putem cunoaște, nici prin metode științifice, nici prin filosofie, Îl cunoaștem prin participarea specială la ceea ce El este. Sfântul Ioan al Crucii, prin viața și aspirațiile sale, s-a avântat în cunoașterea a ceea ce este de necunoscut pentru cei mai mulți dintre noi. De cât și de cum cunoaștem pe Dumnezeu depinde calitatea vieții umane în istorie și dincolo de istorie. Cu privire la cunoașterea lui Dumnezeu, Însuși Mântuitorul a spus că aceasta este viață, ba, mai mult, că în ea constă viața cea de veci (Ioan, 17,3). De la începutul Bisericii preocuparea credincioșilor a constat și constă în acest efort. Mulți dintre sfinții Bisericii și dintre marii ei teologi s-au preocupat foarte serios de această dimensiune a calității creștinului. Ba, mai mult, Biserica susține că însăși mântuirea este un proces de cunoaștere autentică a lumii și a lui Dumnezeu. Între cei preocupați de cunoașterea lui Dumnezeu s-a numărat și Sfântul Ioan al Crucii (1542-1591). El nu a scris mult asupra acestui subiect, dar, prin ceea ce a scris, el a deschis noi perspective ale metodelor de cunoaștere a lui Dumnezeu în lumea secolului al XVI-lea în care a trăit, pentru mulți din generația lui, greu de înțeles și de acceptat. Dacă Sfântul Ioan al Crucii nu a scris mult, a stimulat însă pe alții să comenteze și să scrie mult ceea ce el ne-a lăsat și, la sfârșitul secolului al XVI-lea, părea nou și insolit. Pentru exprimarea cunoașterii lui Dumnezeu, teologii au folosit concepte și simboluri. Două dintre simboluri au fost întunericul și lumina. Pe acestea le-a folosit și Sf. Ioan al Crucii. Părintele Nica și-a propus să prezinte și să analizeze aceste două simboluri folosite de Sf. Ioan în cadrul operei sale. (Preot prof. univ. dr. Vasile Răducă) |
Cuprins
Secțiunea 1 | 5 |
Secțiunea 2 | 11 |
Secțiunea 3 | 15 |
Secțiunea 4 | 21 |
Secțiunea 5 | 23 |
Secțiunea 6 | 29 |
Secțiunea 7 | 31 |
Secțiunea 8 | 66 |
Secțiunea 9 | 67 |
Secțiunea 10 | 119 |
Secțiunea 11 | 257 |
Secțiunea 12 | 317 |

