Trecute vieți de glume și glumeți : socio-istorii

Coperta unu
Editura Universității din București - Bucharest University Press, 1 ian. 2023 - 254 pagini
Se râde ı̂n vreme de război? De ce nu? A râs vreodată Iisus? Cumsă nu? Napoleon, Hitler, Stalin, Ceaușescu glumeau? Ba bine că nu. Este cel mai bun prieten al tău ı̂ntins pe catafalc? Râzi de-o năzbâtie? Cum să nu. Mereu, mereu neliniște. Cum de pot să râd? Dar ce bine-i să mă prăpădesc de râs. Cică-i catharsis, apoi, nemulțumire. Apoi, cale deschisă sau rutină. Umorul nu schimbă lucrurile. Ți-arată călătoria sau te lasă-n rutină. Vrei s-o iei pe Oricare dintre drumuri rămâne deschis și asta dă neliniște.
 

Pagini selectate

Cuprins

Secțiunea 1
5
Secțiunea 2
7
Secțiunea 3
17
Secțiunea 4
19
Secțiunea 5
23
Secțiunea 6
35
Secțiunea 7
63
Secțiunea 8
81
Secțiunea 11
143
Secțiunea 12
161
Secțiunea 13
169
Secțiunea 14
181
Secțiunea 15
193
Secțiunea 16
207
Secțiunea 17
223
Secțiunea 18
231

Secțiunea 9
101
Secțiunea 10
131
Secțiunea 19
237
Drept de autor

Alte ediții - Afișează-le pe toate

Termeni și expresii frecvente

Despre autor (2023)

Eugen Istodor este cadru didactic în cadrul Departamentului de Științe ale Comunicării - Facultatea de Litere, Universitatea din București. Doctor în sociologie, cu o cercetare despre umor coordonată de profesorul Vintilă Mihăilescu. Între 1990 și 2011 a fost senior editor al publicației Academia Cațavencu. A colaborat la săptămânalul Dilema veche.

Din activitatea sa publicistică enumerăm: Viețașii de pe Rahova (2005, 2008), Cartea vieții mele (2007), 101 cărți românești de citit într-o viață (2012) și Cațavencii și tribul lor (2018).

Informații bibliografice